Un mare vizionar (17)

Motto: „Ti-tu-les-cu! Cele patru silabe ale numelui sau sonor au umplut istoria diplomatica de dupa razboi.” (Raymond Cartier – ziarist francez, 1939, NA. este vorba de primul Razboi Mondial)

Continuam cu ceva concluzii privind locul lui Nicolae Titulescu in politica vremii. Am mai spus-o si o repet, rezultatul politicii nefaste duse de Titulescu se va vedea in mod tragic in momentul prabusirii granitelor Romaniei Mari, in 1940. Am vazut ca politica alaturi de Franta, politica de subordonare aproape totala de fapt, nu a servit la nimic, fiind aproape nula din punct de vedere economic si chiar nefasta din punct de vedere politic. Am vazut deja intr-un post anterior ce pozitie avea Franta cu privire la chestiunea Basarabiei. Va veni candva vremea sa examinam si pozitia acesteia vis-a-vis de aceasta problema si dupa razboi, ca si astazi, cand Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Chestiuni trecute in continuare sub tacere de marii falsificatori de istorie care nu mai prididesc cu elogiile la adresa politicii vizionare a genialului diplomat. Aceasta este problema dureroasa a Romaniei, care la mai bine de jumatate de secol de la rapirea Basarabiei, Bucovinei si Tinutului Herta, dar si Insulei Serpilor, ramane inca o rana deschisa, ca si o mostenire dificila pentru generatiile viitoare. Orisicat ar condamna nationalismul diverse jigodii cu studii de istorie la fara frecventa, nu putem sa nu punem aceste probleme dureroase pentru orice roman in conexiune cu politica externa dusa timp de aproape doua decenii de catre marele vizionar. Cum spuneam in postul trecut, Nicolae Titulescu a dus politica sa, si nu a tarii. Chiar daca aceasta se baza pe propriile convingeri democratice si patriotice, dar si pe aprobarea Parlamentului, Guvernului si Monarhiei. Pentru ca, am spus-o si o mai repet, in politica rezultatele conteaza, nu intentiile. De altfel dansul avea sa devina constient de asta inca din 1937, atunci cand nori negri se adunau deasupra Europei. Sa vedem ce spune dansul la Comitetul pentru Pace si Aparare din Londra, discurs tinut in 14 iunie 1937, citez: „…in tara mea eu reprezint idealurile anglo-franceze. Ce pot transmite din partea dumneavoastra concetatenilor mei? Nimic!…” Asa este! Gura pacatosului adevar graieste! Sau canci in limbajul popular. Schimburi comerciale practic nule si o politica la remorca intereselor Frantei. Curat murdar, Coane Fanica! Desi Germania oferise garantii clare ale frontierelor Romaniei, modernizarea armatei astfel ca sa poata descuraja orisice atac extern, ca si modernizarea industriei, in schimbul petrolului si granelor. Pe toate acestea se facea ca nu le vede dl Titulescu si nu numai, asa cum vom vedea, casicum ar fi fost probleme rezolvate de la sine, chiar si atunci cand se dezvinovateste venind cu justificari penibile. Nimeni nu-i contesta acestuia patriotismul, dar din pacate a mizat pe o carte proasta. Desecretizarea arhivelor a aratat cat de paguboasa a fost aceasta politica in conditiile ascensiunii revizionismului maghiar, sovietic si bulgar. In conditiile in care Romania era doar o remorca la politica Frantei, schimburile comerciale cu aceasta fiind extrem de reduse, cu atat mai absurda si nejustificata ne apare azi respingerea brutala a garantiilor germane in schimbul prioritatii in relatiile comerciale. Cu atat mai evident va aparea aceast fapt in momentul in care vom bascula efectiv spre Germania, dupa care vom primi vagoane de aur in schimbul granelor, materiilor prime si petrolului. Dar deja atunci era prea tarziu. In cativa ani Romania va pierde totul, teritorii – Basarabia, Bucovina de Nord, Tinutul Herta si Insula Serpilor, vagoanele de aur de la nemti, sute de mii de romani morti in razboi, in bombardamente, deportati in Siberia sau facuti disparuti de KGB. Dupa ce am reconstruit totul in urma rusilor care au aplicat tactica pamantului parjolit, am ajuns sa platim de cateva ori despagubirile de razboi impuse de tratatul de pace chipurile pentru distrugerile produse de rusii insisi, am ajuns un popor de criminali si asasini, pentru nemti in plus si de tradatori, am suportat zeci de ani ocupatia ruseasca si jefuirea tarii prin asa-zisele Sovromuri, peste patru decenii de teroare a fiarei comuniste, si multe, multe altele,…urmarile inca le resimtim, si le vor resimti inca multi ani de aici incolo urmasii-urmasilor nostri. Si nu numai material, pentru ca asta se poate diminua prin progresul economic, ci prin urmele adanci lasate in constiinta zecilor de generatii. Cu alte cuvinte, mai pe romaneste, si fututi si cu banii luati. Colac peste pupaza, ni se mai falsifica si istoria, transformand pe calai in victime. Acesta este rezultatul vizibil pentru orisicine. Cat despre Tezaur, buna parte din el pierdut datorita clar-viziunii genialului diplomat, in lipsa unor anumite prioritati in cadrul relatiilor economice, din nou politica extrem de paguboasa dictata Romaniei direct de la Washington, guvernantii actuali ai Rusiei ne sfatuiesc sa-l cerem lui Trotzki. Tare de tot, nici chiar asa, dar pe aproape, adica sustin ca e problema guvernului sovietic din 1917 si nu a lor. Cu alte cuvinte, mortul de la groapa nu se mai dezgroapa, si daca vrem cu tot dinadinsul tezaurul, n-avem decat sa-l rascumparam la valoarea de acum (numai aurul, fara a vorbi de alte valori, precum bijuteriile Coroanei, cca. 93 tone de aur= cca.5,2 miliarde EURO). Exact ce spuneam putin mai inainte, si fututi, si cu banii luati. Si de asta nu este de vina poporul roman si cu atat mai putin legionarii, care, asa cum am vazut si vom mai vedea sunt tapul ispasitor a tot ce e rau in Romania.(va urma)

Etichete:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: