Masacrul de la Abator – Anatomia unei abjectii (5)

O alta intrebare pe care mi-am pus-o in cursul acestei mici investigatii la care am purces, a fost sa aflu unde a aparut pentru prima data aceasta informatie, si cand a fost facuta publica pentru prima data. Pentru ca zvonuri au existat in epoca, dupa cum vom vedea, zvonuri intretinute periodic de diversi indivizi, iude autohtone, multi dintre ei evrei, dar si destui romani, persoane animate de interese obscure. Intr-o tara in care zvonul tine loc de informatie precisa, nici nu e de mirare. Asa cum am vazut anterior, cum deschizi gura nitel despre legionari, pe loc ti se baga pumnul in gura cu daca ai fi avut rude care sa fi murit la Abator, stiti Dvs, la fel cum orice pastramagioaica dupa lovilutie ti-o trantea pe-aia cu …noi am muncit sub gloante! sau voi n-ati mancat salam cu soia! Asa ca nu ma mai mira nimic. Apoi zvonul trebuie intretinut, caci altfel se stinge, precum povestea cu Titanicul, ecranizata la fiecare 20 de ani, de fiecare data mai induiosatoare. Exact in acelasi stil, taman cand te astepti mai putin, apare cate unul si zice, citez: …pai inainte, cu „heil-hitlerismul”, cu „Garda si Capitanul” legionarilor, Dumnezeule!, am vazut cu ochii mei evrei agatati in carlige la abator! La abator, oameni buni! Sa nu mai fie niciunul. Nimeni de nimeni dintre ei… Sigur ca da! Este vorba despre dl Mircea Albulescu, actor, care este ultimul care a pus-o, ca sa zic asa. In 5 aprilie 2012, in cadrul unui amplu interviu in Adevarul. Asa care vasazica! Pur si simplu. A vazut cu proprii sai ochi evrei atarnati in carlige la abator. Dansul avea pe atunci vreo 6 (sase) anisori, si ratacind probabil drumul spre gradinita sau ceva de genul asta, a traversat de unul singur orasul, pentru ca pe atunci locuia cu parintii pe langa Mitropolie, si a ajuns, unde oare? exact la Abator. In data de 23 ianuarie, pe cand armata lupta pentru lichidarea ultimelor cuiburi de rezistenta legionara. Si cand se tragea intens, inclusiv pe Splai, in zona Abatorului. Am spus 23 ianuarie, pentru ca, asa cum vom vedea in continuare, in 24 deja, toate sau aproape toate cadavrele victimelor din acele zile, au fost stranse la morga. Si intrand in interiorul Abatorului ce-a vazut? Ca in Abator se intra si te plimbai ca pe Corso pe atunci. Pai a vazut exact ce spuneam, EVREI ATARNATI IN CARLIGE. Sigur ca da! Nu e dansul prost! Studii de sociologie, ca si cele de psihologia multimilor, arata ca doar unul din 100 de insi ce citesc astfel de aberatii isi pune si oarece intrebari asupra veridicitatii lor. Restul e tacere, ca sa zic asa. Jalnic sfarsit de cariera pentru un actor de talent totusi, a carui activitate artistica era deja umbrita de prea-marirea odiosului cuplu timp de doua decenii. Nu mai vorbesc ca o ia razna de tot, afirmand ca ar fi fost si strajer, cand Straja Tarii fusese desfiintata imediat dupa abdicarea lui Carol al II-lea, pe cand dansul avea doar 4(patru) ani, iar inrolarea baietilor in organizatie se facea incepand de la 7 ani. In fine, demn de mentionat este si titlul articolului: Am vazut cu ochii mei evrei agatati in carlige la abator!, incitant si incendiar, 11 cuvinte dintr-un articol de cateva mii de cuvinte, daca nu si mai mult, reprezentand nici macar 1% din numarul de idei enuntate. Motivul pentru care a fost ales acest titlu este evident. Pentru a se insuruba viguros in creierul tuturor acelora ce au deschis ziarul, sau au aruncat intamplator privirea pe prima pagina. Evident ca si comentariile cititorilor revoltati de pe pagina de discutii a cotidianului au fost pe masura, de la sprancenatule, nu cumva esti si tu putin jidan? sau astia sunt in stare sa spuna ca si dinozaurii au disparut tot din cauza legionarilor,(sic!) si pana la violente extreme, respectiv moarte jidanilor! si Traiasca Garda si Capitanul! si altele similare – asta e, violenta dansilor genereaza violenta, si nu invers. Voi discuta alta data despre acest aspect.

Altii vin cu alte detalii picante, ca sa zic asa. Bunaoara dl. Radu Ioanid, citez dintr-un studiu al dansului: La abatorul orasului Bucuresti au fost gasiti asasinati 13 evrei; alti doi, grav raniti, au supravietuit masacrului. Dintre cei asasinati Millo Beiler si fratii Rauch au fost gasiti cu pantecele spintecate si intestinele legate la gat in chip de cravata[28]. Celelalte cadavre de la abator erau agatate in carligele de macelarie. Se pare ca deasupra lor se afla o inscriptie pe care se putea citi „carne kasher”[29] (carne taiata conform prevederilor rituale evreiesti).

28. Matatias Carp, Cartea Neagră, vol. l, p. 231-232; DCFRJDH, vol. 3, p. 196.
29.DCFRJDH, vol. 3, p. 175. Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust Jean Ancel, (DCFRJDH, Jerusalem, Beate Klarsfeld Foundation, 1986)

Sa recapitulam deci, pentru ca au aparut lucruri noi. Din cei 15 evrei au scapat doi, nu ni se spune in ce imprejurari si nici numele celor doi fericiti, apoi cei trei despre care procurorul militar trimis chipurile de Antonescu spunea ca au fost torturati cu profesionalism, au fost de fapt macelariti, hacuiti ca sa zic asa. Sigur ca da! Intre a tortura cu profesionalism si a atarna matele de gat in chip de cravata, e o mare deosebire zic eu, pe care procurorul militar fara nume se pare ca n-a observat-o. In realitate, cum spuneam deja, procurorul militar are un nume, vom vedea mai la vale si numele celor doi care au scapat. Ce observ eu insa, este ca desi au trecut de atunci saptezeci si… de ani, mereu apar detalii noi, care mai de care mai „picante”, mereu apare cate unul care a vazut cu ochii lui, desi era un micut putoi pe atunci, iar putinele referinte date, apar sub forma de DCFRJDH, mi-a luat cateva ore de investigatii ca sa aflu ce inseamna, si apoi, daca pui totusi mana pe respectiva carte cu mari eforturi, afli ca informatia este culeasa tot dintr-un obscur jurnal din ’45, pe care invariabil, nu-l gasesti in nicio biblioteca. Cam asa devine chestiunea. (va urma)

Etichete: evrei atârnati în cârlige la abator, Masacrul de la Abator, Pogromul de la Bucuresti