Archive for August 2013

Minciunelele dlui Djuvara (16)

August 20, 2013

Căpitanul Fotografie din revista franceză Le Mois nr. 88 apr-mai 1938

Hai să vedem ce mai povesteste despre legionari dl. Neagu Djuvara în cartea sa, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. La pag.215, citez:

Din punct de vedere social, chiar dacă initiatorii proveneau din straturi apropiate de popor, recrutarea ulterioară a atins toate straturile sociale, si s-au găsit printre militantii de frunte ai miscării un număr impresionant de persoane purtând nume „istorice”: Cantacuzino, Ghica, Sturdza, Manu etc…

De ce este pus între ghilimele cuvântul istorice, asta doar dl. Djuvara o stie, pentru că numele respective chiar erau istorice, familiile respective dând poporului român o multime de mari domnitori, ctitori de tară si cărturari. Familia Cantacuzino a dat chiar o serie de împărati ai Bizantului, iar Theodora Cantacuzino a fost mama lui Mihai Viteazul. În fine, cum spuneam, o avea dânsul niste „socoteli” de încheiat si cu acestia, nu ma interesează. Mai departe, dânsul revine la teza atât de dragă cu orbirea colectivă, citez:

A existat un fel de orbire colectivă. Numai târziu — mult mai târziu, după experienta războiului — ne-am dat noi seama că orice miscare presupunând un partid unic duce în mod fatal la crimă. Cu atât mai mult, în contextul lumii de azi, reînvierea miscării legionare apare ca o anacronică si primejdioasă aberaţie…

Din nou o serie de insinuări veninoase. Am explicat în episoadele trecute cum devine chestiunea cu această asa-zisă orbire colectivă. Teza aceasta, de sorginte comunistă, aplicată atât miscării legionare, cât si fascismului si nazismului, este extrem de periculoasă si nocivă. Adică vezi-doamne, lumea s-a lăsat orbită de sloganuri electorale, cai albi si procesiuni religioase, etc… Cunoastem, stiti cum se zicea în epoca patefonului – e veche placa. Da, dar totusi, în aceste momente de orbire colectivă, Partidul Comunist nu s-a lăsat înselat, denuntând toate aceste uneltiri fasciste, tovarăsul însusi a denuntat tendintele de fascizare a tării, etc… cunoastem, de la Lucretiu Pătrăscanu încoace, toată istoriografia comunistă este plină de astfel de aberatii, pe cât de nocive, la fel de false. Scopul este cred eu, foarte clar. Mussolini bunăoară a ridicat în doar câtiva ani Italia, dintr-o tară eminamente agrară, printre cele mai înapoiate economic din Europa, pe atunci cam la acelasi nivel cu Grecia, la nivelul de mare putere industrială si militară. Nu degeaba, în noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian într-un sondaj de opinie TV. La fel si Adolf Hitler, votat în 1933 de un număr urias de germani, împreună cu NSDAP, a reusit în numai câtiva ani, să ridice Germania, construind autostrăzi pe care se circulă si azi, locuinte muncitoresti, o industrie si o armată formidabile, propulsând Germania ca prima mare putere în Europa. Sigur, de ce să dăm apă la moară nazistilor, fascistilor si legionarilor, nu este corect dpdv politic. Dl. Djuvara ne oferă si argumente, chipurile că orice miscare presupunând un partid unic conduce la crimă. Da si nu. Nu este vorba neapărat de partid unic, ci de faptul că un partid unic conduce la totalitarism. Iar chestia cu crima este discutabilă, pentru că, asa cum am văzut deja, toată domnia lui Carol al II-lea este plină de crime politice, desi dânsul are o apreciere relativ pozitivă vis-à-vis de aceasta. Cât despre re-învierea miscării legionare cu care ne tot amenintă dl. Djuvara, ce să mai vorbim? Dar nu numai dânsul, si Ion Iliescu vedea legionari în Pta. Universitătii. Fără a mai vorbi de Adevărul, unde un Darie Novăceanu sau o Corina Dragotescu vituperau de zor contra legionarilor din piată. Am spus-o si o repet, Miscarea Legionară nu mai poate re-învia în forma în care a apărut atunci, în 24 iunie 1927, ora 10 seara, când Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu Văcărestenii, Ion Mota, Ilie Gârneată, Radu Mironovici, Tudose Popescu si Corneliu Georgescu, au decis înfiintarea Legiunii Arhanghelului Mihail. Nu mai poate re-învia pentru că nu mai există conditiile ce au condus la înfiintarea acesteia: pericolul comunist, o tară condusă de un rege corupt si dedicat in intregime poftelor trupesti, o camarilă regală care să conducă în realitate tara, deasupra guvernului si parlamentului legitim ales, o comunitate alogenă vorace, despre evrei este vorba, care să fi acaparat toate domeniile vietii economice si culturale. Cât despre faptul că regimul cu partid unic conduce la crimă, cum spuneam, nu sunt chiar asa de sigur. Ceea ce este sigur însă, este că mai toate profetiile Căpitanului s-a adeverit în mod tragic. Dau un singur citat, cred eu, elocvent. Din memoriul adresat regelui, în 5 noiembrie 1936, citez:

Este cutremurător să ne gândim că noi, tineretul de astăzi ar fi să fim condamnati a asista la împărtirea sau ciuntirea României Mari, pentru a plăti păcatele unei infame politici externe. Nu există: Mică Întelegere, nici Întelegerea Balcanică. Cine crede în acestea, dovedeşte că n’a înteles nimic. Fată în fată stau numai două lumi. Sub presiunea lor, în clipa războiului, toate combinatiile diplomatice se vor nărui ca niste castele de carton.

…socotim că omul acestora, Nicolae Titulescu, a făcut cea mai mare crimă fată de viitorul Statului Român.

Memoriul socotit de către multi „istorici” insolent, ceea ce ar fi atras chipurile, ura regelui si represaliile ulterioare. Vai si amar de capul nostru cu asa istorici! De astfel de texte, precum cel citat mai sus se tem cel mai abitir istoricii precum dl. Neagu Djuvara, nu de re-învierea Miscării Legionare. De ideile care au insufletit tineretul de atunci, la fel de valabile si astăzi. Căpitanul a fost asasinat miseleste, fără a mai apuca să vadă cum prevestirile sale sumbre se vor adeveri în mod tragic. Iar Nicolae Titulescu, acest megaloman corupt ca si Carol al II-lea până în măduva oaselor, căruia i se datorează în bună măsură pierderea Tezaurului, dar si a Basarabiei si Bucovinei, este socotit azi un mare român si patriot, în timp ce Căpitanul este considerat unul din cei mai mari criminali din istoria modernă a României. Ce mai pot spune, decât că PRIGOANA CONTINUĂ. In imagine, Căpitanul, Fotografie din revista franceză Le Mois nr. 88 aprilie-mai 1938 (va urma)

Anunțuri