Pe marginea unui interviu (5)

jews

Revin la fraza cheie care dă si titlul articolului, respectiv reiau afirmatia domnului Toma Gorge Maiorescu, citez :

Pentru a imprima o urmă cât mai pregnantă a acestei lupte permanente între excludere si integrare cred că este necesar un complex muzeal, modulat pe regiuni, al valorilor create de prezenta evreiască pe aceste meleaguri.

Pun din nou întrebarea cheie – asa să fie oare? Avem noi românii, nevoie de un astfel de muzeu ? Cu atât mai putin, cu cât marea majoritate a muzeelor, dacă nu se sufocă din lipsă de fonduri, oricum nu o duc prea bine, în timp ce unele stau să se surpe peste vizitatori. Întrebarea cheie este cui i-ar folosi un astfel de muzeu? Si ce să contină? Pentru că un astfel de muzeu există în Bucuresti. Mă rog, nu tocmai asa cum ar dori dl. Toma George Maiorescu, dar totusi, un muzeu există. Este vorba despre Muzeul de Istorie a Comunitătii Evreiesti, care mă rog, nu este tocmai ultimul răcnet al tehnologiei mass-media, dar este totusi un muzeu, care este si relativ bine întretinut. Să facem mentiunea că în România au rămas cca. 3000 de evrei, majoritatea în vârstă înaintată, care fie că nu au rude în Israel, fie sunt mult prea în vârstă pentru a se muta acolo. Deci repet, care să fie scopul unui astfel de muzeu? Ne lămureste imediat dl. Toma George Maiorescu, citez :

În tot cazul, eu sper că se va înfiinta o structură care să constituie imaginea contributiei evreilor la progres, la cultura si civilizatia românească. Într-adevăr, nu este vorba de un singur muzeu, ci de a crea un complex dispersat, modulat în diferite spatii, în afara unui muzeu central. Este nevoie de săli tematice, printre care despre istoria evreilor din România, reflectată în documente, fotografii si exponate, istoria sionismului, evreii români sub comunism, Holocaust, familia evreiască, sinagogile din România, viata comunitară si, nu în ultimul rând, despre marile personalităti culturale. Aici se includ scriitori, regizori, actori, artisti plastici, oameni de stiintă, economisti, lideri de opinie si altii.

He! he! he! Lideri de opinie evrei, mai ales! Sala Ana Pauker, sala Alexandru Nicolschi, sala Iosif & Liuba Chisinevschi, sala Mihail Roller, sala Walter Roman, sala Silviu Brucan, samd… despre fiecare dintre acestia s-ar putea scrie romane care să prezinte cât de benefică a fost pentru români ”activitatea” lor. Si mai sunt o droaie, toti consemnati în documentele PCR si ale Securitătii. Toti cu functii de ”răspundere” în ”educarea” poporului român, de la ”Ana noastră” la Zigu Ornea, să ne educe de la caz la caz, fie cu bâta pe cârcă, fie cu ideologia comunistă. Despre fiecare dintre acestia as avea o grămadă de spus. În fine, dl. TGM ne spune si cum ar vedea dânsul acest muzeu, chestie care mă interesează mai putin. Mult mai interesantă este pentru mine motivatia dânsului, respectiv faptul că acest muzeu ar trebui să reflecte, citez : ”contributia evreilor la progres, la cultura si civilizatia românească”. Din nou pun aceeasi întrebare : asa să fie oare? Nu prea cred ! Si o voi dovedi cu argumente, fără doar si poate. Cu riscul de a-i contraria pe foarte multi, voi spune că evreii au avut o contributie aproape nulă la cultura si stiinta universală, iar la cea românească nici atât, chestiune care va face subiectul altor texte despre suprematismul evreiesc. Până atunci, dacă nu credeti, n-aveti decât să tastati pe google Einstein plagiator, să examinati 2-3 texte la întâmplare, si vă garantez eu că veti avea o mare surpriză. Toate acestea nu fac decât să confirme puterea din mass-media a evreilor, care au reusit să facă dintr-un obscur functionar la Biroul de Patente elvetian, un geniu al umanitătii. În fine, dacă e să luptăm, atunci să luptăm cu armele dânsilor! În consecintă, să-i dăm din nou cuvântul dlui TGM, ca să ne explice dânsul ce si cum :

Câteva exemple de asemenea personalităti ar putea fi Nicolae Cajal, Anatol Vieru, Wilhelm Filderman, Elie Wiesel, Felix Aderca, marii rabini, ca Iacob Niemirower, Alexandru Safran, Moses Rosen, Ernest Neumann. […] Trebuie subliniat faptul că germenul avangardei a apărut în atelierele artistice precum cel bucurestean „Lăptăria lui Enache” a lui Stephan Roll (Ghită Dinu), care îsi va găsi perechea în „Cabaretul Voltaire” din Zürich. Colaborarea dintre scriitori si pictori de pe malul Senei devine o permanentă. Victor Brauner ilustrează cărtile lui Paul Eluard si Aragon, M.H. Maxy are o legătură cu Marcel Duchamp. Tristan Tzara devine o stea de primă mărime în cercurile literare ale Parisului, Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Păun, Isidor Isou, Marcel Iancu (poreclit Dada Iancu) vor crea în Israel primul sat al pictorilor. Scriitori evrei ca Max Blecher, Felix Aderca, Camil Baltazar, Ion Călugăru, B. Fodane, Aurel Baranga, Maria Banus, Ury Benador vor tine seama în creatia lor literară de experimentul avangardist, de cultul formulelor insolite si socante.

Citind toate astea, mă cuprinde uimirea. Pentru că dânsul pune la grămadă personalităti extrem de diferite. Ce caută bunăoară doi oameni politici în ultimă instantă, de certă valoare, precum Wilhelm Filderman si rabinul Alexandru Safran, alături de un impostor odios precum Elie Wiesel sau un sforar si intrigant precum Moses Rosen, ce caută printre acestia un scriitor minor precum Felix Aderca lângă un compozitor precum Anatol Vieru ? Vine apoi întrebarea cheie – ce treabă au toti acestia cu cultura si spiritualitatea românească? Sigur că da! În anii războiului, Wilhelm Filderman si rabinul Alexandru Safran au făcut enorm pentru comunitatea evreiască – dar chestiunea aceasta nu prea a avut nici în clin, nici în mânecă cu românii, iar cu cultura si spiritualitatea românească, nici atât. Evreii n-au decât să construiască un memorial al acestora doi în Israel, dar aici ne lipsim. Pur si simplu, nu avem nevoie de asa ceva. Cât despre odiosul impostor Elie Wiesel, cel cu fata schimonosită de ura contra românilor, marele iubitor de unguri, cel care la televiziunea franceză punea în cârca românilor evreii trimisi la Auschwitz de unguri, cel al cărui nume nici nu merită să fie pomenit, nomina odiosa care vasăzică, să fim seriosi, sper să mai aud de el doar în momentul în care va fi demascat sau când va fi să dea coltul, ca să zic asa. Restul de personalităti însirate de către dânsul au si ele un caracter destul de eterogen. Pictori de valoare certă precum Victor Brauner, M.H.Maxy si Marcel Iancu sunt amestecati la grămadă cu poeti, iar de certă valoare, precum Tristan Tzara, B. Fondane si Ilarie Voronca, toti cei sase apartinând mai degrabă avangardei franceze, neavând absolut nici o tangentă cu cultura si spiritualitatea românească, si nici măcar cu cea evreiască. Iar cei trei poeti avangardisti sunt de fapt poeti de expresie franceză. Si mai bizar este faptul că dl. TGM îi amestecă pe toti acestia cu scriitori si poeti minori autohtoni. Bunăoară vorbeste de Stephan Roll (Gheorghe Dinu), un poet avangardist minor, ca si Sasa Pană de altfel, pe care uită să îl pomenească, apoi Felix Aderca, despre care am vorbit deja, vine la rând Max Blecher, un scriitor care impresionează prin textele sale morbide amintind de Kafka, izvorâte din TBC-ul osos de care suferea, apoi un odios activist stalinist renegat până si de conationalii săi, precum Ion Călugăru, sau un autor de teatru bulevardier de două parale precum Aurel Baranga si o poetă proletcultistă ca Maria Banus. Singurii despre care se poate spune că au o valoare certă, si care realmente reprezintă spiritualitatea evreilor bucuresteni între cele două războaie, sunt Isac Peltz, Ury Benador si mai ales, Mihail Sebastian, pe care dl. TGM nici măcar nu-l pomeneste. (va urma)

Si nu uitati! În curând, o nouă carte în serial, Asasinii viitorului.

Etichete: , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: