Dl. William Totok şi Fabrica de Legionari (1)

Parintele-Dumitru-Staniloae-de-Dinu-Lazar 1

Împăratul Traian a venit în Dacia în fruntea legiunilor romane – era deci legionar. Decebal a luptat de la egal la egal cu legiunile romane – era deci si el putin legionar. Traian si Decebal sunt considerati părintii poporului român. În consecintă, poporul român este un popor de legionari. Legionarii au omorât evrei. (N-au omorât nici un evreu, dar asa s-a stabilit în mod oficial). În consecintă, legionarii erau asasini, si nu de orisice fel, ci asasini de evrei. Rezultă de aici în mod firesc, că românii sunt un popor de asasini de evrei. Oare nu asa spunea cel mai mare impostor al tuturor timpurilor, dl. Elie Wiesel, că „românii au ucis, au ucis, au ucis”. Sau am visat eu cumva?

Ca de obicei, nu mai comentez nimic si las textele să vorbească de la sine. Deci:

Am primit la redactie un drept la replică în legătură cu un articol apărut în revista „Observator cultural”, în numărul din decembrie anul trecut. Cu toate că ZIUA nu publică reactii la articole care văd lumina tiparului în alte publicatii, am decis să încălcăm această regulă în cazul de fată, date fiind personajele impresionante implicate în conflictul de idei: ilustrul teolog Dumitru Stăniloae, […] si cunoscutul disident anti-comunist William Totok,[…] Dreptul la replică a fost formulat de Lidia Stăniloae Ionescu, fiica ilustrului teolog, care neagă ferm legăturile tatălui ei cu legionarismul. Ea îl acuză pe Totok că îl judecă pe părintele Stăniloae „după câteva fraze scoase arbitrar din contextul unui articol”[…]

Articolul care a provocat această dezbatere este intitulat „Episcopul, Hitler si Securitatea” […] William Totok, care remarca, în acest context, „adeziunea entuziastă fată de legionarism” manifestată de Dumitru Stăniloae. Autorul invoca drept sursă a informatiilor sale două articole scrise de părinte în „Telegraful roman”, între 1940 – 1945.

Parintele Staniloae, legionar? în ZIUA, 1 martie 2005, articol de Ioana Rădus

Hai atunci să vedem ce spune dl. Totok, citez:

În articolul din Observator Cultural am citat un pasaj dintr-un articol semnat de Dumitru Stăniloae (cu indicarea sursei). Toate afirmatiile făcute pot fi verificate.[…] Nu le-am răstălmăcit, ci le-am păstrat asa cum au fost ele scrise, pentru a vă edifica asupra conceptiilor politice exprimate de autor, vă rog să vă uitati la articolele lui Dumitru Stăniloae: „Spre statul român crestin” (1936), în care saluta directia politică a tineretului adept al lui Codreanu;[…] Semnificativ este faptul că astăzi organizatiile neolegionare îl folosesc pe Stăniloae ca port-drapel ideologic. Sigur, pentru asta el nu-i de vină, fiindcă, după câte stiu eu, după 1990 el nu s-a mai angajat politic (adică pronuntat public în favoarea vreunui partid sau a unei organizatii).

William Totok, ZIUA, 1 Martie 2005

Imunda fituică antinatională reactionează imediat, trăgându-i si ea “una peste bot” dnei Lidia Stăniloae Ionescu. Chiar asa, ce tupeu pe dânsa să reactioneze la terfelirea memoriei tatălui său! Citez din Observator Cultural:

– Adevăruri interpretate?

Tot în ziarul Ziua din 1 martie 2005, Lidia Stăniloae respinge acuzatia de „adeziune entuziastă fată de legionarism“ formulată de William Totok la adresa părintelui Stăniloae, în articolul său din Observator cultural, nr. 252-253 (21.12.2004-03.01.2005), intitulat Episcopul, Hitler si Securitatea. Dreptul la replică este, desigur, o practică democratică, de care oricine poate uza. Nedumerirea apare în momentul în care acest drept la replică nu este solicitat mai întâi, asa cum ar fi fost firesc, publicatiei în care a apărut textul incriminat, adică Observatorului cultural. Fiica părintelui Stăniloae pretinde că William Totok a făcut o lectură partinică, incompletă si, prin urmare, răuvoitoare a textelor publicate de tatăl sau cu ani în urmă, în Telegraful Român.[…] În cele din urmă, Lidia Stăniloae îsi încheie dreptul la replică acuzându-l „de calomnie si de antipatie personală“ pe William Totok. Numai că doamna Lidia Stăniloae nu neagă existenta acelor texte din tinerete de care aminteste William Totok. Doamna Staniloae păcătuieste prin aceeasi lectură unilaterală, negând, până la urmă, o evidentă, […]

Observator Cultural, martie 2005 nr.258 – PROFIL. Bucurestiul Cultural (articol nesemnat)

Mai întâi să vedem ce spune exact dl. Totok în articolul din mizerabila fituică antinatională Observator Cultural, practic un fragment dintr-o carte, de altfel, extrem de proastă, desfiintată de specialisti, citez:

[…] în anii care au precedat actul de la 23 August 1944, Dumitru Stăniloae, de pildă, îsi exprima adeziunea entuziastă fată de legionarism, […] În 1945, el anticipează printr-o retorică belicoasă prigoana anticatolică stalinistă pe care BOR o va sprijini în speranta consolidării unei pretinse hegemonii religios-spirituale […]

După aceste afirmatii clare – retineti, dl. Totok afirmă fără nici o ezitare despre părintele Stăniloae că îsi exprima adeziunea entuziastă fată de legionarism, acesta vine si cu citatele doveditoare, citez:

„Dar această reculegere a ortodoxiei, în tot dinamismul pe care împrejurările schimbate din Rasarit i-l fac posibil, nu se va multumi numai cu o strângere de rânduri înlăuntrul ei, ci constiinta puterii si adevărului superior pe care îl reprezintă o va face să treacă la ofensiva asupra formelor celorlalte de crestinism. Faptul că ortodoxia e forma crestină cea mai apropiată de ideea de democratie reală, de dreptate socială si de confraternizare între neamuri, idee ce a izbucnit cu atâta fortă în Răsărit si care va influenta fără doar si poate întreg Apusul, va da un mare prestigiu si o mare fortă expansivă Bisericii ortodoxe, care reprezintă crestinismul comunitar, sobornicesc, opus deopotrivă individualismului protestant, crescut o dată cu era burgheză, cât si catolicismului dictatorial – ultimul vestigiu al feudalismului medieval“ 4.

4. Dumitru Stăniloae, Perspectivele ortodoxiei, în Telegraful roman, XCIII, Nr. 9/1945.

Comentează mai departe dl. Totok, citez:

Ostilitatea lui Stăniloae fată de ecumenismul autentic si toleranta interconfesională se desprinde si din alte texte, în care-si exprima rezervele fată de protestantism, bazându-si argumentele pe dogma ortodoxă: „Protestantismul“, scria el, „a tras cele mai putine învătăminte din dogma Sfintei Treimi pentru viata omului în societate. Individualismul protestant, afirmând că omul îsi câstigă mântuirea stând izolat în fata lui Dumnezeu, e în directă contradictie cu porunca iubirii si a comuniunii indicate de Sf. Treime. La catolicism, devierea de la calea dreaptă a duhului crestin în această privintă apare mai putin vizibilă. De aceea trebuie sa stăruim putin mai mult întru reliefarea superioritătii ortodoxiei fată de el în acest punct“. Concluzia teologului este cât se poate de limpede când scrie:

„Ortodoxia e singura infătisătoare autentică a cerului pe pământ“5.

5. Dumitru Stăniloae, Ortodoxia si viata socială, în Telegraful român, LXXXVIII, Nr. 10/1940, p. 1

Acestea sunt citatele, extrase din articolul dlui Totok. Altceva în legătură cu subiectul nostru nu există. Este vorba despre un articol din 1945, altul din 1940. Din citatele reproduse integral aici identic cu textul din Observator cultural, se observă cu usurintă, chiar si orb să fii, adeziunea entuziastă a părintelui Dumitru Stăniloae la doctrina legionară. Mă întreb din nou – ce tupeu nerusinat pe dna Lidia Stăniloae Ionescu să-l contrazică pe dl. Totok ! În imagine, un minunat portret al părintelui Stăniloae, autor Dinu Lazăr.(va urma)

Etichete: ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: