Asasinii viitorului (6)

Wilhelm Reich

Cap. 5 Wilhelm Reich, Freud si Marx

Din fericire capitalismul nu s-a prăbusit, asa cum prevedeau mai toti teoreticienii marxisti, lumea s-a împărtit în două blocuri, conduse mai mult sau mai putin de cele două puteri hegemonice, Statele Unite si Uniunea Sovietică, marile câstigătoare în urma celui de-al doilea război mondial. Confruntarea dintre cele două părea la un moment dat inevitabilă, asa cum au decurs faptele în timpul Crizei Rachetelor cubaneze de la începutul anilor ’60, dar până la urmă ratiunea a învins si războiul termo-nuclear a fost evitat. Lupta dintre cele două mari puteri se va duce de aici încolo pe muteste, prin interpusi, în cadrul războiului rece, până când una dintre ele se va epuiza si va ceda, ceea ce s-a si întâmplat în anii ’90 prin dezintegrarea Uniunii Sovietice. Dar atunci, în anii ’60, nici în America lucrurile nu erau tot atât de clare pe cât ne apar ele azi. Lupta ideologică dintre cele două blocuri, procesul soţilor Ethel si Julius Rosenberg împreună cu grupul celor sapte spioni Fuchs-Gold, majoritatea evrei, spioni ce au furnizat sovieticilor secretele bombei atomice, cauzând pierderea monopolului nuclear, vânătoarea de vrăjitoare initiată de senatorul Joseph McCarthy, dezvăluirea de către Nikita Hrusciov a crimelor lui Stalin, acestea si multe, multe altele, au îndepărtat si mai mult utopia revolutiei mondiale si a dictaturii proletariatului. În aceste condiţii, este clar că teoria trebuia adaptată noilor conditii socio-economice. Scopul rămânea însă acelasi, distrugerea din temelii a ordinii existente. Bine-înteles că toată această teorie se referea la sistemul capitalist decadent, cei patru marxisti convinsi evitând să se refere la sistemul comunist. Ca atare, au trebuit să se distanteze si de scopul declarat initial al marxismului, rezolvarea pe cale violentă a antagonismului dintre clasa muncitoare si burghezia exploatatoare, lupta decisivă urmând a se da de acum încolo între reactionari si revolutionari, idei pe care le regăsim în lucrarea Psihologia de masă a fascismului din 1933 a lui Wilhelm Reich. Altă lucrare a sa, Revolutia sexuală, a încercat o adaptare a teoriilor freudiene la materialismul lui Marx, asa-zisa sex-economie. În lucrările sale este atacată familia crestină si autoritatea parentală, ca potential generatoare de fascism. Nimic nou sub soare, este exact ceea ce încercase Georg Lukacs să facă în 1919, de această dată fiind băgat la înaintare pretextul fascismului, persecutia evreilor din timpul celui de-al doilea război mondial fiind proaspătă în constiinta americanilor, citez:

”Familia autoritară reprezintă statul autoritar în miniatură. Caracterul autoritar al omului rezultă, în esentă, din sedimentarea inhibitiilor sexuale si a fricii în substanta vie a impulsurilor sexuale. Imperialismul familial este proiectat ideologic în imperialism national… Familia autoritară (…) constituie o fabrică unde iau fiintă ideologia si structurile reactionare. ”

Sub acelasi pretext, în lucrările sale este atacată biserica, afirmându-se că asa-zisul misticism organizat al crestinismului ar fi tot un aspect al familiei autoritare, conducând tot la fascism. Concluziile nu sunt nici ele greu de ghicit. Aceleasi teorii despre care am mai vorbit, si cu care ne vom mai întâlni adesea, omul dominat de impulsuri sexuale, revolutia sexuală ce trebuie să înlăture orice autoritate si constrângere exterioară si interioară, etc… Se observă cu usurinţă caracterul generalizator al teoriilor lui Reich, ideologia si structurile reactionare putând fi după necesităti anti-semitismul, nationalismul, traditionalismul si alte *isme ce contravin mai mult sau mai putin scopurilor sioniste. Nu pot să afirm cu certitudine că asta a avut dr. Wilhelm Reich în minte atunci când a scris toate acestea, pentru că statul Israel nici nu exista pe atunci, cert este însă că toate aceste teorii au fost folosite mai târziu si în acest scop. Dar despre acest aspect vom discuta ceva mai târziu.

Câteva cuvinte acum despre dr. Wilhelm Reich, date extrase din wikipedia, care alocă un spatiu relativ generos biografiei sale iesite din comun. Evreu de origine, născut în Galitia austro-ungară, studiază medicina la Universitatea din Viena, pe care o absolvă în 1922. Interesat de psihanaliză, devine în scurtă vreme discipolul preferat al lui Freud. Obsedat de sex încă din fragedă pruncie, asa cum mărturiseste în jurnalul său, încearcă prima experienţă sexuală nereusită la 4 ani(sic!) cu bona sa, ceva mai târziu reusind să aibă contacte sexuale zilnice cu una din servitoare începând de la vârsta de 11 ani. (sic!) Prima vizită la un bordel o face pe la 15 ani, iar pe la 22 de ani se masturba cu gândul la mama sa ce devenise obiect al fanteziilor sale sexuale, etc… Multe din afirmatiile din jurnalul său sunt discutabile. Una din fiicele sale, Lore Reich Rubin, si ea psihanalist, afirmă că toate acestea s-ar putea datora faptului că ar fi fost abuzat sexual în copilărie.(sic!) De altfel, jurnalul său abundă de astfel de orori, autorul mărturisind la un moment dat tentatia de a-si santaja mama adulterină ce se va sinucide mai apoi, în scopul de a avea contact sexual cu ea. (sic!) Edificator, nu? Revenind la cariera sa medicală, între 1922-1932 lucrează în calitate de psihanalist, în cadrul clinicii cunoscute sub numele de Vienna Ambulatorium, unde va oferi asistentă unui mare număr de pacienti, majoritatea fiind indivizi traumatizaţi de război. De asemenea a deschis în Viena 6 clinici de consultantă sexuală gratuită pentru clasa muncitoare, ceea ce el va numi Sex-Pol, activitate desfăsurată în beneficiul Societătii Germane pentru o Politică Sexuală Proletară.(sic!) Din această perioadă datează studiile despre care am pomenit deja, dar si o activitate intensă în domeniul psihanalizei, dr. Wilhelm Reich fiind extrem de bine văzut în cercurile medicale de specialitate. De asemenea, începând cu 1924, Reich va publica o serie de studii asupra orgasmului, studii primite însă cu rezerve de către comunitatea medicală. În 1927 participă la asa-zisa Revoltă din Iulie din Viena, în timpul căreia 84 muncitori vor fi împuscati de Politie. În consecintă, în anul următor se va înscrie în Partidul Comunist din Austria. În 1929 vizitează Uniunea Sovietică împreună cu sotia, unul din biografii săi subliniind că s-a întors si mai convins de legătura dintre opresiunea sexuală si cea economică, fiind mai determinat ca niciodată de a-i integra pe Freud şi Marx. În 1930 se mută la Berlin, ocupându-se cu consultatii privind viata sexuală în clinici din cartierele muncitoresti, dar si cu publicarea de lucrări stiintifice si pamflete. Una din lucrările sale, Der Sexuelle Kampf der Jugend, atrage atentia nazistilor, în consecintă, este atacat într-un articol din Völkischer Beobachter, iar un conflict anterior cu comunistii în legătură cu aceeasi temă, sexualitatea tinerilor, va cauza un vot de blam din partea acestora si excluderea din partid. Încoltit din toate părtile, va continua totusi să-si publice lucrările la propria editură. Metodele sale ne-ortodoxe în psihanaliză, la care s-au adăugat reactiile sale violente, o fire dificilă si un caracter narcisist, presupusele legături cu nazistii în urma publicării lucrării Psihologia de masă a fascismului, ca si criticile la adresa confratilor săi, îi cauzează numeroase neajunsuri, culminând cu solicitarea de a-si da demisia din International Psychoanalytical Association. Hărtuit în continuare, în 1934 se mută în Norvegia, unde va rămâne în următorii cinci ani. Aici continuă cercetările asupra bio-electicitătii, legată evident, de activitatea sexuală, dar si cercetări privind geneza spontană a vietii, cercetări ce vor scinda comunitatea stiintifică. Din această perioadă datează primele ipoteze asupra orgon-ului. În consecintă, în presa norvegiană se declansează contra sa o violentă campanie de presă, semănând mai degrabă cu propaganda nazistă decât a dispută ştiintifică. În martie 1938, în momentul în care Hitler anexează Austria, se hotărăste să plece în Statele Unite, ajutat de câtiva prieteni si admiratori. În august 1939 primeste viza, părăsind Norvegia în ultima clipă. Câteva zile mai târziu, pe 3 septembrie, nazistii aveau să invadeze tara fiordurilor. Din acest moment, va începe cariera sa americană, care se va sfârsi tragic. Conceptul de orgon este legat de lucrările sale târzii, după sosirea sa în America. Prin 1939, el afirmă că ar fi descoperit o formă de energie cosmică, o energie vitală imaterială, o extensie de fapt a conceptului de libido enuntat de către Freud, pe care a numit-o orgon. Prin 1940 a început să confectioneze un fel de custi Faraday, pe care le-a numit acumulatoare, capabile să mărească concentratia de orgon din interior, primele experiente fiind făcute pe soareci. Ulterior a construit astfel de acumulatoare de dimensiuni si mai mari, pentru a trata oameni de diverse maladii psihice dar si de tumori canceroase. Numărul sustinătorilor săi creste continuu, dar si al celor care-l consideră un sarlatan. În 1947, un anume dr. J.J. Durrett, director al Medical Advisory Division of the Federal Trade Commission, solicită o investigatie a FDA (Food and Drug Administration) cu privire la tratamentele cu orgon. Ancheta făcută conchide că toate aceste tratamente sunt de fapt, citez: a fraud of the first magnitude. Demn de retinut este faptul că ancheta a continuat timp de 5 ani, până prin 1952, fiind anchetati un mare număr de specialisti, dar si fosti pacienti, inclusiv cei ce au depus plângeri contra sa. Foarte multi au fost însă si pacientii care au utilizat fără rezerve aceste acumulatoare, printre acestia fiind numeroase celebrităti, printre care Sean Connery si J.D. Salinger. În final, în februarie 1954, după multi ani de anchete dar si datorită răspunsurilor bizare si arogante date anchetatorilor de către dr. Reich, a fost emis un ordin de interdictie a transportului interstatal pentru acumulatoarele de orgon cât si interzicerea literaturii conexe privind constructia si utilizarea acestora. Acest ordin a devenit efectiv în martie 1954, când s-a dispus distrugerea tuturor acumulatoarelor de orgon, ca si confiscarea literaturii aferente. În 1956, ca urmare a unei provocări apartinând tot FDA, este condamnat la doi ani de închisoare, noile acumulatoare de orgon pe care le refăcuse, sunt distruse, concomitent cu literatura aferentă. Sunt arse 6 tone de cărţi, CEL MAI MARE AUTODAFE DIN ISTORIA STATELOR UNITE (sic!). Sunt arse nu numai cărtile despre orgon, dar si editii mai vechi ale cărtilor sale, reviste cu articole stiintifice, texte ale conferintelor sale, etc… Dr. Wilhelm Reich moare în închisoare pe 3 noiembrie 1957, în urma unui stop cardio-respirator, posibil datorat si sifilisului în stadiul tertiar de care suferea, fără să i se fi recunoscut vreodată în SUA vreun merit, în cea mai democratică democratie din lume. Astăzi totusi, în SUA există o fundatie si un muzeu ce-i poartă numele, care au si un site, cărtile sale au fost retipărite în sute de mii de exemplare, există si un buletin periodic despre noutătile în domeniul orgonic, iar cercetările asupra orgon-ului au fost reluate de către amatori entuziasti, inclusiv pe plaiuri românesti, dar si de către cercetători seriosi din toată lumea. Toate acestea, fundatia, muzeul si restul, au fost realizate de către urmasii dr. Reich. Cartea în care este explicată toată teoria orgon-ului, plus descrierea modului de constructie a unui acumulator de orgon, se poate acum descărca liber de pe net. Un impostor sau un geniu neînţeles? Cine stie? Timpul va decide. Este posibil ca adevărul să fie pe undeva pe la mijloc. Dr. Reich a lăsat cu limbă de moarte ca anumite cercetări ale sale să nu fie publicate decât la 50 de ani după moartea sa. Vom mai vedea ce si cum. Dacă e să ne luăm numai după asa-zisul efect de piramidă, si el contestat de către o bună parte a comunitătii stiintifice, s-ar putea totusi ca dr. Reich să aibă întrucâtva dreptate, s-ar putea să existe o energie “cosmică” sau mai multe, care să poată fi “concentrate” în diverse moduri. Până atunci, să mentionăm că până în prezent nu există absolut nici o dovadă palpabilă a existenţei orgon-ului. În schimb, cartea sa, Revoluţia sexuală, dar si alte scrieri ale sale cu aceeasi temă, vor influenta în mod radical tineretul anilor ’60, aşa cum vom vedea în continuare.

În momentul în care păsea pe pământ american, dr. Wilhelm Reich era cunoscut deja ca un fanatic comunist. Americanii care-i oferiseră cu atâta generozitate azil nu bănuiau însă câtă ură împotriva bisericii si crestinismului se ascundea în sufletul său. Comunismul si psihanaliza aveau încă de la început un punct comun. Ambele erau miscări social-politice în căutarea propriei identităti, pe care nu au găsit-o niciodată, as preciza eu, fiecare din ele dorind să tragă pe calapod lumea pe baza unei proprii conceptii revolutionare. Reich era de părere că cele două ideologii sunt perfect complementare. Mai mult, nici una din ele nu putea distruge ordinea existentă fără cealaltă. Din păcate, încetând din viată în 1957, n-a mai apucat să vadă cum după numai câtiva ani, cele două miscări si-au dat mâna pentru a îngenunchea America.

Poate că Reich era realmente un bun psihanalist – de altfel, toti ce l-au cunoscut în perioada Vienna Ambulatorium vorbesc despre el ca despre un excelent clinician – dar din păcate, lucrurile au luat-o razna în momentul în care a început să inventeze tot felul de chestiuni pentru a-si sustine teoriile sociale, ca si Freud de altfel. Ca să nu mai vorbim despre exagerările aferente. Bunăoară el sustinea că întregul univers poate fi explicat prin sex.(sic!) A afirmat mai apoi că orgon-ul ar fi o formă de energie rezultând din interactiunea dintre materia organică si materialele metalice, si că această energie s-ar afla la originea instinctului sexual. În fine, chiar Calea Lactee ar avea forma unui cuplu în asa-zisa pozitie 69, datorită unei masive prezente de orgon, care mentine universul într-o perpetuă stare de orgasm.(sic!)

Toate aceste fantezii, scrise spre sfârsitul vietii, pe când era bolnav, dărâmat atât fizic cât si psihic, hărtuit de justitie, de FBI si de presa de scandal, nu pot constitui un motiv de a neglija multe scrieri importante ale sale. Paradoxal, cea mai populară dintre teoriile sale, cea cu orgon-ul, nu numai că l-a trimis în puscărie, dar era cât pe ce să compromită valoarea tuturor lucrărilor sale anterioare. Dacă el s-ar fi limitat doar la utilizarea acumulatoarelor de orgon pentru orgasme mai puternice, fără a pretinde că vindecă si cancerul, ar fi murit în culmea gloriei poate, bogat si celebru. Woody Allen chiar a parodiat aceste acumulatoare de orgon în filmul The Sleeper (1973), în care sunt denumite orgasmatroane, efectul parodiei fiind doar de moment, dat fiindcă astfel de fucking machines sunt azi extrem de populare printre obsedatii sexuali de ambele sexe din America. Cu toate aceste neajunsuri, teoriile subversive ale lui Reich vor exploda literalmente după numai câtiva ani, fiind propagate în fortă de către Stânga radicală, devenind chintesenta pop-culturii americane actuale. Astfel, în anii ’60, numai în SUA, circa 160,000 de exemplare din Revolutia Sexuală s-au vândut ca pâinea caldă. E mult? E putin? Greu de spus fără o analiză făcută de specialisti, tinând cont si de contextul epocii. În comparatie cu zilele noastre, când romanele siropoase ale Sandrei Brown se vând în milioane de exemplare pare putin, dar pe atunci această carte era o adevărată bombă cu explozie întârziată, cu atât mai mult cu cât presupun că primii care au cumpărat-o, au fost activistii cei mai virulenti ai Stângii radicale. Chiar termenul de Revolutie Sexuală, omniprezent în media anilor ’60, se datorează tot cărtii lui Wilhelm Reich. Dintre membrii Scolii de la Frankfurt, dr. Wilhelm Reich s-a dovedit a fi printre cei mai influenti, provocând un adevărat cutremur la nivel cultural în America anilor ’60. Este drept că a avut înaintasi ilustri, iar lucrarea sa, un monument de ură anticrestină, a fost preluată de către cine trebuia la momentul oportun. Dintre membrii Scolii, el poartă cea mai mare răspundere pentru tot ce a urmat.(va urma)

Etichete: , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: