André Zucca – Pe marginea unei expozitii (1)

Zucca

O expozitie retrospectiva a fotografului André Zucca, vernisată acum aproape patru ani în capitala pariziană a încins spiritele, ajungându-se până acolo încât să se ceară primăriei Parisului închiderea acesteia. Agitatia imensă stârnită de această expozitie mi-a prilejuit retrospectiv câteva reflectii asupra misiunii fotografului, si încărcăturii ideologice a fotografiei. Asta pentru că si eu fac fotografie documentară cu pasiune de peste patru decenii. Despre ce este vorba? Expozitia se intitulează “Parizienii sub ocupatie” – este vorba despre ocupatia germană din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Imaginile sunt cu atât mai inedite, cu cât sunt singurele imagini color ale Parisului din timpul razboiului. Dar cine este André Zucca? Fotoreporter respectat înainte de război, colaborator la France-Soir, L’Illustration si Paris-Match, a realizat reportaje în diverse zone “fierbinti” din lume. Între 1939-41 a documentat pentru France-Soir războiul fino-sovietic, invazia de fapt a Finlandei de către bolsevici si riposta finlandezilor. După capitularea Frantei si-a gasit o slujba la Signal, revista de propagandă nazistă, similară cunoscutei reviste americane Life. Indiferent de ideologia căreia îi servea si indiferent ce ar spune unii detractori animati de interese obscure, colectia Signal între 1941-1944 rămane cea mai bună revistă de actualităti din epocă, mult deasupra Life, chestiune recunoscută chiar de înalti oficiali americani. Nu trebuie decât să amintim că datorită fotoreporterilor de la Signal avem azi imagini de la descoperirea, deshumarea si ancheta criminalistică asupra victimelor masacrului de la Katyn, în urma căruia au fost asasinati circa 14 mii de ofiteri si 8 mii de intelectuali polonezi de către KGB. Fără acele imagini, rusii si azi ar sustine că autorii au fost germani. De altfel, nu ar fi fost singurul masacru pus in mod fals în cârca armatei germane. În fine, revenind la expozitie, cele circa 200 de imagini dintre cele câteva mii realizate de Zucca până la eliberare pe film pozitiv Agfacolor, extrem de scump, singurul film color diapozitiv în acea vreme, ne prezintă un Paris frivol si relaxat, femei elegante, tineri la strand, bunicute tricotând în parc, pensionari jucând carti. Lipsuri nu prea se văd, desi alimentele erau rationalizate, totusi pietele erau pline. Chiar intr-una din poze apare o cotigă plina ochi cu “carcase” de animal de la abator. Prezenta germană pare relativ bine tolerată de parizieni, vedem cum lumea se înghesuie la concertul în stradă al unei orchestre militare germane, ofiteri la Grădina zoologică, câteva auxiliare în uniformă militară pline de respect si emotie în vizită la Pantheon. Armata germană discretă, dar omni-prezentă. Câteva detalii nu lasă loc la dubii si arată că ceva nu este totusi în ordine : lipsa traficului, steagurile cu zvastică la Comendatură, steaua lui David cusută pe îmbrăcămintea evreilor. Si totusi Parisul este plin de viată, lumea face cumpărături, cafenelele si cluburile de noapte sunt pline, bordelurile lucrează foc continuu, frecventate atât de germanii invadatori cât si de localnici. Pana atunci, o parte din imagini aici. În imagine, unul din instantaneele realizate în acei ani, o tânără, prostituată probabil, diapozitiv aflat într-o colectie particulară. Se observă cum, datorită luminii slabe, culorile au virat spre albastru. Primele filme reversibile erau putin sensibile, cca. 50 ISO, si necesitau multă lumină. Si totusi de ce au sărit unii ca muscati de cur după vernisajul urmat de un mare succes al expozitiei? Si cine sunt acestia? Păi cred ca este clar, stânga “corectă politic”, respectiv comunistii “patrioti”, “rezistentii” beneficiari de diverse pensii, ca si urmasii lor, holocaustologii de serviciu, si mai sunt – în general, indivizi cu creierul spălat cu legenda Parisului “rezistent”, al unui Paris cenusiu, cu executii la orice colt de stradă, arestări, perchezitii, masacre si evrei deportati. Imaginile lui André Zucca, chiar dacă se presupune că ar fi folosit propagandei naziste, fără a fi câtusi de putin trucate, ne arată si o altă fată a Parisului. A parizienilor care au considerat că viata merge înainte cu tot cu ocupatia germană. Iar realitatea pe care ne-o prezintă imaginile lui Zucca e cel putin la fel de reală ca si tot atât de des invocata teroare a ocupatiei naziste. Asta a inflamat spiritele. Si totusi deportări, razii, perchezitii existau, dar fără să aibă amploarea cu care am fost spalati pe creier mai bine de jumătate de secol. Si asta în ciuda vicisitudinilor războiului, care nu au fost nici pe departe cât cele suportate de sovietici sau de germani în timpul si după război, despre populatia civilă vorbesc. Mai multe situri din Rusia si din republicile ex-sovietice chiar au pus alături imaginile din Parisul lui Zucca cu cele din Stalingrad-ul asediat. Nici nu mai are rost sa discutăm. Între copiii parizieni cu role pe Esplanadă si mormanele de cadavre de copii înghetati de frig pe străzile Stalingradului asediat cred că e o oarece diferenta. Printre imaginile lui Zucca impresionează coada uriasă de parizieni dornici să viziteze expozitia Bolsevismul contra Europei la sala Wagram. S-a spus în Consiliul Municipal al Parisului că expozitia cu pricina reprezintă o sfidare la adresa parizienilor înfometati si a evreilor persecutati în timpul ocupatiei. Aiurea’n tramvai! Dacă este vorba de o sfidare, atunci ea poate fi pusă cel mult în cârca parizienilor care si-au văzut de ale lor în ciuda ocupatiei naziste, si vedem că în ciuda legendelor perpetuate prin literatură si film, erau extrem de multi. Tot asa cum au fost extrem de multi cei care ar dori ca imaginile lui Zucca să nu fi existat sau să fie distruse. Ba unii au propus ca alături de imaginile din expozitie să se pună si imagini cu executii, tortură, arestări. Sigur că da, si la McDonalds fiecare BigMac să fie servit într-o cutie cu poze cu copii infometati din Africa, nu de alta, dar să-l mesteci cu mai multă poftă privind la acele scene oribile. Iată unde poate duce dictatura “gândirii politic corecte”, în fapt o teroare a spiritului liber si o nouă si perfidă formă de cenzură. Nu e cazul sa râdem de francezi, pentru că si pe meleagurile dâmbovitene s-au găsit idioti care să ceară interzicerea reclamei la hrana pentru animale. Într-una din imagini, vedem o tânără căreia nu-i prea pasă de război, sabotaje, rezistentă si alte alea… PS. Cateva imagini care par aiurea merită a fi explicate pentru cei ce nu cunosc contextul epocii. Bunăoară, în expozitie apar două imagini cu picioarele a două trecătoare. Priviti cu atentie încăltămintea. Cam bizară si futuristică talpa. Explicatia este că datorită războiului, toate pieile de animale erau rechizitionate pentru a se fabrica furnituri de război, cizme, bocanci, centuri, port-harturi, etc… Lipsa de piele pentru tălpi a condus la fabricarea de pantofi cu tocuri si talpă din plastic, lemn, ebonită, si ce mai permitea tehnologia vremii, în fapt, solutii ingenioase ale creatorilor francezi. Să denote acele imagini o atitudine pro-nazistă? Sau una contra? Depinde din ce unghi privesti lucrurile. Eu cred că Zucca nu a mai avut timp să-si facă astfel de socoteli si a declansat fără să stea prea mult pe gânduri, gândindu-se probabil la una din realitătile inedite ale războiului. Ca si femeile care nu mai aveau timp să-si facă astfel de socoteli în fata unor superbe sandale “ultima modă de la Paris”. PPS. Nu, nu am încheiat cu „Asasinii viitorului”, dar mai am ceva de redactat la ultimele capitole, care vor apărea cât de curând, împreună cu cartea, gratuită si în format pdf. (va urma)

Etichete:

Un răspuns to “André Zucca – Pe marginea unei expozitii (1)”

  1. Adrian Says:

    Ce vremuri frumoase!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: