Archive for Martie 2015

Asasinii viitorului (40)

Martie 29, 2015

manual

Cap.2. Alte fapte care ar trebui să ne pună pe gânduri

Începem cu alt articol, tot de pe LifeSiteNews, datând din 17 oct. 2007, apartinând unei anume Hillary White, articol intitulat Copiii de grădinită trebuie încurajati să danseze dezbrăcati si să se masturbeze, afirmă un expert norvegian în educatia copiilor (sic!) În articol, sunt reluate afirmatiile unei anume Pia Friis, educatoare la o grădinită din Oslo, care afirmă, în editia engleză a ziarului Norway’s Aftenposten, citez :

„Copiii trebuie să aibă posibilitatea să privească unul la celălalt si să-si examineze unul altuia corpul. Trebuie să se poată juca de-a doctorul, de-a mama si de-a tata, să danseze dezbrăcati si să se masturbeze. Sexualitatea lor trebuie socializată, astfel încât, de exemplu, nu trebuie să li se permită să se masturbeze în timp ce stau la masă si mănâncă.”

Sigur că da! Copiii trebuie obisnuiti de mici cu disciplina. Nu trebuie să fie lăsati să se masturbeze oricând si oricum! Cel mai bine, cred eu, ar fi să ia o „portie de masturbare” după masa de prânz, înainte de somnul de după-amiază, pentru a dormi relaxati. Cât despre jocurile „de-a mama si de-a tata”, acestea ar trebui practicate dimineata, când impresiile sunt proaspete, după spionarea părintilor din seara precedentă. Fetitele pot exersa o felatie, în timp ce băietii pot exersa un cunilingus, în timp ce cei de la „grupa mare” pot sări direct la „69”, sub îndrumarea atentă a „educatoarei”, evident.

În ciuda acestor progrese nemaivăzute în domeniul educatiei copiilor, iată că mai există indivizi retrograzi si bigoti, si culmea, peste ocean, care îsi exprimă scepticismul privind aceste metode educative moderne. O anume Cathy Wing, de la Media-Awareness, o retrogradă organizatie non-profit, afirmă în ziarul Toronto Sun, că sexualizarea precoce a copiilor de vârstă pre-şcolară, determină pe multi adulti să-i considere pe acestia drept obiecte sexuale, deschizând astfel calea pedofiliei si exploatării sexuale a copiilor, astfel că nu trebuie să fim surprinsi de faptul că într-o zi, o bună parte a populatiei va gândi că este ok contactul sexual cu un copil de câtiva anisori. De ce nu? s-ar putea spune. În fond acesta e scopul, asa cum vom vedea în continuare.

***

Daily Mail din 23 ianuarie 2011. Articolul Tematică gay în lectiile de matematică pentru copiii de până în patru ani, autor, o anume Kate Loveys. Spicuim din articol, citez :

„Copiii trebuie învătati despre chestiunile legate de homosexualitate în problemele de matematică, în subiectele legate de limba engleză, stiintele naturii si geografie. […] Ca parte a programului guvernamental de sărbătorire a „comunitătii gay”, personaje gay vor trebui introduse în problemele de matematică. La orele de geografie, copiii vor fi întrebati de ce homosexualii se mută de la tară la oraş.

De ce oare? Or fi cei de la tară mai retrograzi? Sau pentru că la oras sunt mai multi homosexuali, astfel că fiecare îsi poate găsi perechea, cuprins de atractie romantică? Cine mai stie? Trebuie spus că au fost si numerosi critici ai programului, arătând că astfel se distrage atentia de la probleme esentiale, cum ar fi faptul că învătământul englez a căzut în toate clasamentele internationale la capitolul matematică, ştiinte ale naturii, inclusiv – râsul lumii – la capitolul limbă engleză. O anume Sue Sanders, de la Schools Aut a afirmat că, citez:

“Ceea ce încercăm să facem, este să reamintim profesorilor că LGBT sunt si ei o parte a populatiei si că putem să-i includem în toate lectiile”.

Un anume Craig Whittaker, parlamentar conservator, a afirmat, citez: “Suntem prea jos cu educatia în probleme esentiale. Profesorii pe asta ar trebui să se concentreze. “ Asa este! Din păcate, prea putin contează viitorul natiunii. Esential este ca homosexualii să se simtă bine.

Peste Canalul Mânecii, nici francezii nu se lasă mai prejos, în consecintă, si ei preconizează aceleasi măsuri, încă o dovadă, dacă mai era necesar, că în lumea occidentală, scoala nu mai instruieste, nici măcar nu mai educă, ea re-educă, cum bine afirma careva pe net. Învătământul nu mai e independent, ci supus total ideologiei oficiale. Ceva mai “rămase în urmă“ fată de britanici si scandinavi, noile autorităti socialiste, după adoptarea legii privind căsătoria între homosexuali, în prezent îsi propun “să integreze mai bine problematica LGBT“ în programa scolară, ca si cum ar fi rezolvat toate problemele, la fel ca si colegii lor din Parlamentul Britanic, ca să nu mai vorbim de al nostru. În acest sens, a fost creat un “grup de reflexie“ (think-tank), care să ofere solutii pentru modificarea manualelor şcolare, care a organizat si un colocviu, împreună cu sindicatul editorilor si cu ministreasa Reusitei Educative (sic!). Participantii au criticat faptul că în manualele de anatomie, corpul feminin este reprezentat cu mai multă pudoare decât cel masculin, o discriminare clară în viziunea dânsilor. A mai fost amintit faptul că poemul Lesbos al lui Baudelaire, imn închinat poetesei Sapho, a fost interzis cu ocazia procesului cărtii Les Fleurs du Mal. Citind toate acestea, îti pui întrebarea firească dacă respectivii sunt cumva întregi la minte sau n-au altceva mai bun de făcut? Sau să întelegem cumva că dânsii au rezolvat deja toate problemele învătământului francez, rămânând doar cea a lui Baudelaire. Aiurea-n tramvai! Chestia cu procesul intentat lui Baudelaire cu privire la asa-zisa imoralitate a unora din poeziile din volumul Les Fleurs du Mal, fiind incriminat în mod special poemul Lesbos, am învătat-o si eu la franceză, acum 40 de ani, în plină iepocă de aur, era în programa şcolară. Iar faptul că se presupune că Sapho ar fi fost lesbiană, pe baza textelor ce s-au păstrat de pe urma ei, nu are prea mare semnificatie, si nici nu schimbă fondul problemei. Volumul de poezii nu a fost incriminat pentru că poemul Lesbos era închinat unei presupuse lesbiene, adică vezi-doamne, această actiune era într-un fel o formă de persecutie a persoanelor LGBT. Nu, nici vorbă de asta, volumul a fost incriminat deoarece având o aură morbidă, vicioasă, era o noutate în acele vremi, care putea cumva soca cititorul neavizat. Trebuie să fii realmente tâmpit să consideri procesul lui Baudelaire drept o persecutie a persoanelor LGBT. După cât se vede, toate acestea par mai degrabă actiuni menite să creeze o adevărată mitologie gay, o istorie a persecutiei milenare a acestora. De asemenea, alti participanti au relevat faptul că în manualele şcolare nu este suficient de accentuată orientarea homosexuală a unor scriitori celebri precum Rimbaud, Proust sau Cocteau. Hai atunci să deslusim putin lucrurile! Arthur Rimbaud, poet genial si aventurier, contemporan cu Baudelaire, se presupune că ar fi avut o legătură homosexuală cu Paul Verlaine. Să facem precizarea că Franta anilor 1860-80 descoperea drogurile, opiul în principal, adus de marinari si negustori din colonii. Chiar si Baudelaire vorbeste într-un poem despre acesta. Este posibil ca Rimbaud, deja dependent de acest viciu, să fi încercat oarece “plăceri grecesti“ cu prietenul său Verlaine. Asta nu spune nimic, un episod ca oricare altul în viata unui om care a dorit să încerce toate viciile. Oricum, nu are absolut nici o treabă cu opera sa poetică. Cât despre Marcel Proust si Jean Cocteau, două adevărate genii ale literaturii franceze, este cunoscut faptul că erau homosexuali, dar din nou, aceasta nu pare să fi avut nici o influentă asupra operei lor literare. Din contră, Proust îi priveşte oarecum batjocoritor pe homosexuali si lesbiene. Dacă nu batjocoritor, cel putin cu condescendentă, din câte îmi amintesc, pentru că am citit A la recherche… acum patru decenii. În fine, nu acesta este scopul nostru, homosexualii în A la recherche du temps perdu, pierdem si noi timpul, ca si Proust de altfel, cu astfel de idioti. Iar scopul este, cred eu, destul de clar. Să se demonstreze cu orice pret elevilor, că si printre LGBT sunt genii. Ca si cum modul în care acestia practicau sexul anal, felatia si ce mai practicau homosexualii prin acele vremuri, le-ar fi influentat în vreun fel oarecare opera literară. În imagine, câteva pagini dintr-un manual de educatie sexuală, pe care au încercat să-l impună ONG-urile „de profil” în învătământul primar din România, manual care face apologia „stilului de viată” homosexual, manual ce a scandalizat pe părinti.(va urma)