Archive for the ‘Falsificatori’ Category

Nu-mi plac falsificatorii

Martie 11, 2017

Categoric nu! Am spus-o și o repet – încă dinainte să se fi înființat, Mișcarea Legionară a fost supusă din varii motive unui continuu asediu mediatic, unui atac concentrat în haită, mai mult sau mai puțin subtil, care continuă până în prezent cu și mai multă înverșunare. Iar motivele nu sunt greu de înțeles – nu fac obiectul discuției noastre de azi, pe care o vom rezuma mai mult la fapte.

Pentru început, revin la un articol mai vechi, “O minciună în falsch”, se găsește în arhivă, a apărut în 26 dec. 2013. Era vorba atunci despre o imagine care circulă pe net, în care Emil Cioran chipurile, în “uniformă legionară” apare alături de Căpitan. Imaginea a fost popularizată, cum altfel?, de dl. Niță, pe situl administrat de către domnia sa, miscarea.net. I-am atras în câteva rânduri atenția, inclusiv imediat după izbucnirea scandalului legat de poetul Ion Șiugariu, vezi posturile de atunci în arhivă, cerându-i să elimine acea imagine de pe site – a recunoscut că ar fi o “eroare regretabilă”, promițând s-o elimine, dar nu a făcut nimic până în ziua de azi. Ca și atunci, am spus că se impune o acțiune în justiție contra acestui domn, că am epuizat deja toate mijloacele, să zicem legate de bunul simț, bună voință, bună credință, etc…, cuvinte demonetizate azi, într-o epocă din cele mai ticăloase pe care a cunoscut-o istoria noastră, o epocă în care onoarea și cinstea “s-au dus p__ii de suflet”.

Imaginea apare și pe situl personal al unui anume Voicu Hetel, actoraș pe la teatrul Ion Creangă, știți Dvs, din categoria Daniela și Așchiuță, individ care “cochetează” cu istoria, poluând spațiul virtual cu elucubrațiile sale “corecte dpdv politic”, ca să nu zic mai mult. Nu voi insista prea mult asupra dânsului & ejusdem farinae – indivizi obscuri care nu pricep că istoria în general, cea națională în special nu este și nu poate fi obiectul masturbării lor intelectuale.

Promiteam atunci să găsesc imaginea originală. Ei, bine! am găsit-o – vezi imaginea de mai sus. Este de fapt o carte poștală, am găsit-o în Arhivele Naționale, în Colecţia de Documente Fotografice (1833-2000). Are cota BU-F-01073-2-03088-2 și de curând a fost publicată și pe net la o rezoluție acceptabilă. Pe verso sunt scrise numele personajelor: în picioare, de la stânga la dreapta : comandantul Victor Silaghi, comandantul Nicolae Constantinescu (care seamănă în mod izbitor cu Emil Cioran), comandantul Ion Caranica și Doru Belimace. În față, așezați, Căpitanul și comandantul preot Ion Dumitrescu – Borșa. Imaginea datează din anul1933 și este cu atât mai interesantă cu cât toți poartă uniforma legionară cu grade, așa cum au fost ele statuate în Cărticica Șefului de Cuib, prima ediție. Este printre puținele imagini în care personajele poartă insemnele funcției, interzise după instituirea stării de asediu (6 feb. 1933), portul de uniforme și insemne fiind interzis prin Legea din 21 mart. 1933 publicată a doua zi în MO. Din imaginea originală au fost “extrase” cele trei personaje din stânga. Deci iată că “minciuna are picioare scurte”, cum se mai zice.

Continuăm cum am început. Altă chestie. Mai demult pe când căutam ceva fapte noi despre dl. Nicolae Breban, google – săracul de el! Că bun mai este – îmi indexă câteva cuvinte dintr-un text mai vechi al meu – într-un “articol” apărut în ediția online a ziarului Timpul, “product” intitulat – culmea! ’’Lecția’’ NICOLAE BREBAN și impostorii locali (461) Ha ! Ha! Ha! Impostori cică, și locali pe deasupra! “Autorul”, un anume Pompiliu Comșa, are și articol dedicat pe wiki, pentru preamărirea “operei” proprii – un articol de tot căcatul – fără respectarea formatului standard al wiki, scris de vreun scrib la comandă (Andrei Cătălin Bacria). Cât despre conținut – aici, jale mare! Născut pe 14 iunie 1952, Galați; căsătorit, tatăl unui băiat – sic! o fi asta vreo calificare și noi nu știm! O fi, că de-aia scrie în wiki! Mai la vale – SEBASTIAN-ROMEO, de 40 de ani – absolvent al Facultății de Drept a Universității Danubius Galați, specializarea Drept Penal – Directorul executiv al Trustului de Presă POMPIDU Galați, care editează trei publicații, etc… nu știm de fapt, de cine este vorba, despre tată sau fiu. Grea gramatica asta dle! În fine, nu de asta îmi arde mie – alți impostori care poluează netul cu elucubrații cretine și agramate, au wikipediștii ac de cojocul lor. Revenind la articolul omului – este o compilație proastă a unor mari blocuri de text luate cu copy-paste din articolele subsemnatului. Sigur, putea să citeze – dar se pare că asta nu intră în preocupările “intelectuale” ale dânsului. Mărturisesc – citesc extrem de mult, dau adesea de fraze memorabile, chiar și la autori anonimi, dar nici nu mi-a trecut vreodată prin cap să mi le însușesc. Chestie de probitate profesională și bun simț, în ultimă instanță, de educație. Nu m-am mai obosit să scriu individului, care ar trebui să știe ce înseamnă proprietatea intelectuală, să nu mă aleg cu cine știe ce insulte, am făcut-o altădată și știu cu ce m-am ales. Mai bine lipsă. Omul nu știe că vorba aia, Scripta manent, e mai actuală ca oricând azi, când dispunem de scule informatice puternice. În fine, vorba lui Creangă, mai adăugăm un neghiob pe răboj. Nu mai vorbesc de un site cu nume de bășină, cultural.bzi, (de la Bună Ziua! Iași. – sic!) care publică la greu posturi luate cu japca de pe acest blog, fără a indica sursa, dar măcar nu și le atribuie porcește – știu dânșii mai bine de ce.

Ultima chestie pe ziua de azi. Încheiem precum am început. Vorbeam de asediul mediatic neîntrerupt la care este supusă Mișcarea Legionară nu de azi, de ieri, ci de un secol aproape. În ultima vreme, pe pinterest, o serie de fotografii, un exemplu mai jos, mai mult sau mai puțin trucate, cu diverse orori, sunt atribuite în mod fals Mișcării Legionare. Cei care fac asta – mai puțin interesează – cel mai “lucrativ” ca să zic așa este un nene ce se numește Tom McCleary. Cam așa se scrie istoria, atunci când orice idiot are un computer la îndemână. În fine, într-o zi se vor găsi metode de a contracara aceste atacuri asupra istoriei. Până atunci nu putem decât să le semnalăm.