Minciunelele dlui Djuvara (23)

Cruce-Nicadori-Decemviri

Revenind la cele afirmate de către dl. Neagu Djuvara în cartea sa O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, voi relua citatul de la pag. 216. Deci:

Să revenim la soarta legionarilor în timpul dictaturii regale. Aici a făcut regele Carol un lucru absolut inadmisibil pentru un suveran — si chiar pentru orice guvernant —: s-a „dezbărat” de persoana „charismatică” a lui Codreanu prin asasinat. S-a montat (pe când regele era în vizită oficială la Hitler, în noiembrie 1938) o pretinsă evadare din închisoarea unde Codreanu fusese închis după un proces politic, si a fost sugrumat împreună cu toti cei care-i executaseră pe I. G. Duca si pe Stelescu. Suprimarea „Căpitanului” si arestarea principalilor fruntasi ai miscării au dus la dezorganizarea Legiunii si la propulsarea la rangul întâi a unui mediocru complotist, Horia Sima.

N-am înteles de ce cuvântul „charismatică” este pus între ghilimele? Chiar si cei mai înversunati dusmani ai legionarilor recunosc asta. Mă rog, marea majoritate a lor, pentru că mai sunt si exceptii. Bunăoară, dl. Adrian Cioroianu, care într-un penibil articol, intitulat Pe cînd un partid neo-legionar în Parlament?, afirma despre Căpitan că ar fi fost un mediocru vorbitor, gânditor sau scriitor politic, animat de o idee subtire si fixă. Sigur că da! Dl. Cioroianu n-are decât să aibă ce păreri doreste domnia sa, la fel cum poate să si le exprime public în stilul băscălios de maidan în care e scris articolul domniei sale. Opinia publică si istoricii seriosi l-au si sanctionat în consecintă. Fără a mai vorbi de atacul la pretinsul fundamentalism ortodox si asa-zisele pulsiuni anti-occidentale ale românilor. În fine, tot ce pot spune este că se poate lua de mână cu dl. Djuvara. Revenind la cele afirmate de ultimul, să facem observatia că nici măcar nu dă data la care s-a produs abominabila crimă. Totusi parcă era vorba despre istorie, fie ea si scurtă, dar orisice elev stie că istoria e grea pentru că trebuie să memoreze date – că de-aia e istorie. Cel mai important lucru însă este că dânsul nu pomeneste nimic despre motivul „dezbărării” de Căpitan. Nici măcar nu sugerează la modul ambiguu, pentru ca cititorul neavizat să nu mai înteleagă nimic, asa cum ne-a obisnuit deja. Nimic! Absolut nimic! De ce oare? Vă las pe Dvs. să ghiciti de ce, pentru că eu m-am lămurit deja. Păi dacă n-a lămurit-o Dl. Djuvara, să încercăm noi să deslusim putin lucrurile. Să facem precizarea că timp de vreo 45 de ani de zile, pe vremea comunistilor adică, s-a tot sustinut teza falsă a reactiei impulsive a lui Carol al II-lea în urma pretinsei cereri a lui Hitler de a-i aduce pe legionari la guvernare. Acest fals este dezvoltat si în lucrarea dlor Mihai Fătu si Ion Spălătelu – Garda de Fier – organizatie teroristă de tip fascist, la pag. 215-216, citez:

Germania nazistă îsi manifesta îngrijorarea, dat fiindcă hitleristii văzuseră în C.Z. Codreanu pe omul menit a deveni în România acel prim-ministru care se angajase public să asigure aderarea tării la politica Germaniei în numai 48 de ore de la preluarea puterii de către legionari. Acest lucru a fost recunoscut de însusi Adolf Hitler, care, la putină vreme de la evenimentele consemnate, cu ocazia întrevederii avute cu Carol al II-lea, la Berghoff, în ziua de 24 noiembrie 1938, îi cerea acestuia să aducă la putere Garda de Fier, iar C.Z. Codreanu să fie însărcinat cu formarea guvernului. [21]

[21] I. Mocsony Styrcea, Memorii, Arhiva I.S.I.S.P., fond nr.2, dosar nr.192, vol.3, fila 1001

Clar de tot! Să vedem cine este acest domn Ioan Mocsony-Stârcea. Pe scurt, nu o luăm de la plebicist. A fost unul din cei mai bogati oameni din România interbelică datorită unei mosteniri primite de la tatăl său adoptiv, baronul austriac Anton Mocsony de Foen. Tânărul aristocrat urcă apoi în diverse functii pe lângă casa regală, mai ales după ce vinde castelul de la Săvârsin la un pret modic regelui Mihai. În august 1944 îl regăsim în grupul de conspiratori din jurul regelui Mihai. Arestat în 1947, în procesul Maniu-Mihalache, va semna tot, va mărturisi tot, astfel că va primi doar doi ani de închisoare spre deosebire de restul lotului, ca răsplată pentru denuntarea „legăturilor lui Maniu cu americanii”. Nu apucă însă să-si termine pedeapsa, dat fiindcă anchetatorii erau extrem de multumiti de serviciile prestate, asa că va fi utilizat si în procesul „lotului Pătrăscanu”, unde iar va mărturisi tot, inclusiv complotul americani-Tito-Pătrăscanu (sic!). Socotind că stie prea multe despre înscenările juridice comuniste, nu a mai fost eliberat, asa cum i se promisese, fiind detinut până în 1964, dar cu regim privilegiat. Eliberat în 1964, a fost suit în avion si trimis în Elvetia, unde sotia sa reusise să se refugieze în 1946. În penitenciarul M.A.I., a scris, începând din anul 1962, un fel de memorii sub supravegherea organelor de anchetă, aceasta fiind o conditie pentru a iesi din închisoare, după cum afirma el însusi în anul 1990. Au rezultat 1793 de pagini scrise de mână, din care, dactilo­grafiate, au iesit peste 3000, fiecare filă dactilografiată fiind confirmată de autor cu textul: „sunt corecte în raport cu originalul”. Elocvent, nu? Acesta este baronul Mocsony – Stârcea. La asa om, asa memorii! După stiinta mea, aceste memorii n-au fost încă publicate. Manuscrisul original ar trebui să se găsească pe undeva. Poate vor apărea într-o zi, când se va re-scrie complet istoria noastră în spiritul corectitudinii politice (marxismului cultural care deja bate la portile României) Până atunci sunt puse bine la păstru, ca să zic asa. Bun! Acum că au avut sursa, trebuia fabricată o filieră credibilă, la cele spuse – mă rog, scrise de către baronul nostru, asa că istoricii nostri au traficat un document original, la care oricum nu aveam acces în vremea lui Ceausescu, respectiv lucrarea Les archives secrètes de la Wilhelmstrasse, vol. V, Livre 1, Paris, 1953, doc. 226. Falsul a fost descoperit de catre prof. Francisco Veiga, si este denuntat în lucrarea Istoria Gărzii de Fier 1919-1941 – Mistica ultranationalismului, Ed. Humanitas, 1994. Meritul de a fi demontat însă punct cu punct mitul Gărzii de Fier ca o coloană a 5-a germană în România, finantată cu generozitate de către nazisti, îi apartine istoricului german Armin Heinen. Acesta a demonstrat în extrem de documentata lucrare Legiunea Arhanghelului Mihail, Ed. Humanitas, 1999, inexistenta vreunei legături cât de cât concrete între Garda de Fier si Germania nazistă. Chiar si astăzi, la 27 de ani de la aparitie, această carte rămâne cea mai completă si mai documentată lucrare privind miscarea legionară. În plus, dl. Armin Heinen, fiind un intelectual de stânga, nu poate fi acuzat de părtinire, dat fiindcă priveste miscarea legionară ca pe o miscare teroristă cu un oarece specific românesc.

Este uluitor cum se poate falsifica istoria! Îmi amintesc si acum cum în paginile Magazinului Istoric era descrisă cu lux de amănunte convorbirea dintre Hitler si Carol al II-lea în care Hitler furios, vânăt de furie, îi cerea regelui să-l scoată imediat din închisoare pe „prietenul Germaniei” si să-l pună sef de guvern, la care Carol al II-lea, ca orice bun român, care nu se lasă el cu una, cu două, la fel de furios, pune mâna pe telefon si comandă suprimarea Căpitanului.

Si mai uluitor este faptul că aceste falsuri grosolane se perpetuează si după răsturnarea de situatie să-i zicem, din decembrie ’89. Iată ce scrie în Enciclopedia României (chipurile o enciclopedie online 100% românească – sic!), citez:

Hitler însusi ceruse aducerea legionarilor la putere [115], ceea ce ar fi însemnat pentru Carol sfârsitul regimului instaurat doar cu câteva luni înainte…

fiind citat acelasi document Les archives secrètes de la Wilhelmstrasse. Acest fals grosolan este multiplicat prin manualele de istorie, articole de presă si emisiuni TV, prin tot felul de mizerii gen referat.ro, astfel că se însurubează zdravăn în mentalul colectiv. Iar la această măreată lucrare contribuie cu prisosintă si dl. Djuvara, asa cum am văzut deja. La fel scrie pe net un anume Mr. Ion T. Ciobanu, cadru didactic la Academia Militară se pare, citez:

În termenul ultimativi Hitler i-a cerut „retragerea Romaniei din Societatea Natiunilor; denuntarea tuturor tratatelor oficiale si secrete, precum si a conventiilor militare, economico-comerciale, contrare spiritului si literei tratatului de alianta totala germano-roman, care ar fi urmat sa devina baza politicii interne si externe a Romaniei; aducerea Garzii de Fier la putere“.

Halal cadru didactic! Au răcanii de unde să se adăpeze la izvoarele istoriei. Dar omul nu a scris cu mânuta lui. A luat cu copy-paste. Aceeasi frază cretină o regăsim într-un articol intitulat Politica machiavelică a lui Carol al II-lea, articol apărut în Universul Românesc, semnat de venerabilul Cicerone Ioanitoiu. Orice comentariu e de prisos. Fără a mai vorbi de teoria fantasmagorică cu Armand Călinescu, agent al Intelligence Service, suprimat de legionari la sugestia lui Canaris si Moruzov, cu acordul lui Carol al II-lea, chestiune pe care o regăsim tot în Enciclopedia României. Această idee absurdă a fost emisă se pare, de un anume profesor universitar doctor Vergati(sau Vergatti), mărturisesc că n-am auzit de dânsul până acum (într-un final am aflat că a fost cadru didactic la Universitatea Valahia din Târgoviste), împreună cu un anume dr. Serban Milcoveanu. Acest domn Milcoveanu, fost sef al studentilor legionari, a emis de-a lungul timpului atâtea teorii fantasmagorice, că m-am plictisit deja să le demontez. Asa că m-am lămurit cum devine treaba. (va urma)

Etichete:

3 răspunsuri to “Minciunelele dlui Djuvara (23)”

  1. Daniel Ionut Says:

    Uite aici un link catre acele memorii ale lui Mocsony-Starcea, scrise olograf: http://www.cnsas.ro/23_aug_1944_P10933.html

    • wamkihok Says:

      Mersi. Le-am luat si eu. Atunci când am scris articolul, nu apăruseră. Trebuie citite cu reținere, ca și cele scrise de Cretzianu (astea cred că nici n-au apărut în românește), pentru că sunt părtinitoare și conțin multe falsuri.

  2. Ioana Nitulescu Says:

    Despre acest Ioan Mocsony-Stârcea scrie si Ion Ioanid cand a nimerit la un moment dat (dintr-o greseala a administratiei) in celula cu Belu Silber si ceilalti din lotul Patrascanu.

    Vol 2- Inchisoarea noastra cea de toate zilele, editia a ll.a (nu Ed. Albatros, ci prima editie humanitas, cea in 3 vol.)

Lasă un comentariu