Minciunelele dlui Djuvara (4)

Continuam cu minciunile debitate cu dezinvoltura de dl Neagu Djuvara in cartea O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri, best-seller editorial, aparut nu tocmai intamplator la Ed. Humanitas, la un pret modest, iara spun, nu tocmai intamplator. Bine-inteles ca toate acestea se refera nu la viata nu stiu carui domnitor din Evul Mediu, ci la subiectul delicat privind Miscarea Legionara. Atat de delicat ca trebuie dat la intors precum o haina veche, dl. Djuvara avand la acest capitol aptitudini de geambas de haine vechi. Si hai sa revenim la text. Ce spune dansul despre legionari in conexiune cu incidentul Manciu, dar si despre cele ce vor urma pe care le baga in aceeasi oala de-a valma, citez:

„…Asta este marea invinuire care se aduce legionarilor: au introdus in moravurile politice romanesti ceva ce nu făcea parte din tradiţia noastra…”

Este vorba despre asasinatul politic. Am aratat in episodul precedent ca in cazul Manciu nu a fost nicidecum vorba despre o crima, Capitanul fiind achitat de catre un juriu mai presus de orice suspiciune, si cu atat mai putin cu caracter politic. Si chiar daca ar fi fost asa, dl. Neagu Djuvara minte chiar cu nerusinare de data aceasta. Pai de la asasinarea lui Burebista (44 i.Chr.) si pana la impuscarea in ziua de Craciun a Marelui Ciuruit in decembrie ’89, istoria noastra este plina de asasinate politice. Ba chiar cred ca detinem recordul. Pentru ca asa cum se zice, la noi ca la nimeni, nu cred ca vreun popor sa fi avut atatea cozi de topor precum s-au gasit pe aceste meleaguri de-a lungul intregii noastre istorii. Si totusi aceasta fraza este citata de toti semidoctii ce scriu in wikipedia, si nu o data, ci in mai toate articolele ce privesc miscarea legionara sau chestiuni conexe. Adica, vezi-doamne legionarii, Capitanul in principal, ar fi fost deschizatori de drumuri in domeniul asasinatului politic, necunoscut pana atunci de blandul si blajinul nostru popor. Inutil sa mai amintesc de balada Miorita asa cum se invata ea la scoala, si aceasta o mare mistificare, voi reveni alta-data si asupra ei. Sigur ca da, de la Mihai Viteazul la Tudor Vladimirescu, toti au murit de indigestie cu aripioare picante de la kaefsi… Ce mai poti sa zici la asa faze? Noi vom continua insa, citez din nou:

„…atunci au inceput sa fie prigoniti intr-adevar acesti tineri care voiau schimbari adanci in tara si in moravurile politice ale tarii…”

Dl. Djuvara continua in acelasi stil inversand sensul faptelor, asa cum este corect din punct de vedere politic. Cum totul trebuie sa aiba o cauza, iar totdeauna legionarii trebuie sa fie de vina, capul rautatilor cum se mai spune, dansul sustine ca de abia dupa ce chipurile s-ar fi dedat la crime politice ar fi inceput persecutia autoritatilor. Cei care au citit seria de posturi privind activitatea dlui Nicolae Titulescu au putut vedea cum a inceput prigoana, continuata cu omoruri, schingiuiri, arestari abuzive, cel putin 2000 de arestari fara mandat, luari de ostatici, devastari de domicilii si sedii de partid. La toate aceste abuzuri inimaginabile, printre care pe primul loc se situeaza impuscarea a 16 persoane, un grup de trei legionari, din proprie initiativa au raspuns prin impuscarea principalului responsabil, primul-ministru I.G. Duca. Scor 16-1, scor de maidan, daca e sa ne raportam la fotbal. Lasand gluma la o parte, cum spuneam si alta data, demn de precizat este faptul ca in actiunile lor de auto-justitie, atunci cand justitia romana, mult prea obedienta fata de autoritati, se facea ca inchide ochii in fata unor abominabile abuzuri comise impotriva unor cetateni ai statului, legionarii s-au raportat permanent la morala crestina, fiind perfect constienti ca actiunile lor de pedepsire constituie un pacat de moarte. Aceste pacate grele au fost asumate in mod constient, in mod individual, ca jertfa pe altarul mantuirii neamului romanesc. Tragand linie, nu autoritatea statului a reactionat violent la actiunile legionarilor, asa cum in mod tendentios sustine dl Djuvara, acest cuman mincinos, ci exact invers – legionarii au luat in mod mai mult sau mai putin spontan masuri de pedepsire a principalilor responsabili cu masuri dure de represiune. Sau cum plastic spunea Capitanul, statul a scos primul pistolul. Iar disproportia dintre crimele autoritatilor si masurile de pedepsire luate de catre legionari este gigantica. Asta se face ca nu vede dl. Djuvara. In imagine, Capitanul facand o declaratie presei. Este posibil ca imaginea sa dateze din 1932, din timpul celui de-al doilea mandat.(va urma)

Etichete: Minciunile dlui Neagu Djuvara