Jurnal din vremea ciumei (CV)

Motto: ”Pentru a lichida popoarele se începe prin a le altera, prin a le șterge memoria. Le distrugi cărțile, istoria, cultura și altcineva le scrie alte cărți, le dă altă cultură, le inventează o altă istorie. Între timp poporul începe să uite ceea ce este și ceea ce a fost, iar cei din jur îl vor uita și mai repede, limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor, care mai devreme sau mai târziu va muri de moarte naturală.”

(Milan Hübl, 1927-1989, istoric ceh)

„Contra-ofensiva” ucraineană. Rămân la ideea, confirmată și de harta activă pe care am găsit-o pe un site american, că încă de la început scopul nedeclarat al rușilor a fost să scoată din luptă tot mai mulți ucraineni, tactică care pare să fie confirmată de ultimele evenimente. De partea cealaltă, în mod cât se poate de tragic, Ucraina nu pare a avea nici o alternativă, în afară de aceea a capitulării, condiționate sau necondiționate. Dacă nu atacă, se opresc ajutoarele militare americane, iar dacă atacă, rușii asta așteaptă, să atace în teren deschis, pentru a-i vâna ca pe iepuri. Pentru că un atac fără sprijin puternic de blindate și elicoptere nu are nici o șansă, dat fiindcă nu rachetele HIMARS fac diferența, „dihăniile” cum sunt numite de mass-media aservită amerlocilor, nici vehiculele ușor blindate Humvee, nici dronele turcești nu pot face nimic împotriva pușcașilor care înaintează în spatele tancurilor care „curăță” terenul, protejate din aer de elicoptere, care la rândul lor, curăță terenul în adâncime, de lansatoare de rachete, tunuri cu bătaie lungă și vehicule blindate. E un aspect care nu s-a explicat, din motive lesne de înțeles, prostimii turmentate de victoriile mirobolante ale ucrainenilor. Pentru că este clar că atunci când vor fi decimat armata ucraineană, rușii vor putea ocupa sau revendica oricât teritoriu vor. Asta a fost tactica – să se retragă strategic, dând impresia că fug să se salveze, pentru a-i scoate pe ucraineni din orașe și adăposturi de beton, astfel că aceștia, fiind în câmp deschis, să fie o pradă ușoară pentru pușcași. Exact ca la șah, au sacrificat un pion pentru a neutraliza regina și pentru a da mat la rege. Pe urmă nu se știe nici dacă rușii urmăresc sau nu să păstreze Harkovul și zona adiacentă, dar mie mi-este clar că dl. Putin are pregătită, exact ca la șah, următoarea mutare cu trei mutări înainte. Rămân convins că mirobolanta contra-ofensivă ucraineană s-a soldat cu multe victime, de ambele părți, dar proporțional, cel puțin 5-10 ucraineni la un rus. Chiar dacă propaganda ucraineană afirmă că nu au unde îngropa atâția ruși și alte bazaconii la care sunt deja imun. Cineva vorbea și despre dimensiunea penetrării informative rusești la cele mai înalte niveluri de la Kiev, motiv pentru care dl. Zelenski ar fi ordonat o serie de arestări la vârful structurilor militare și de intelligence. Sigur, este posibil și am spus eu, este și foarte probabil ca rușii să aibă agenți de informații și de influență plantați în structurile de conducere ale Ucrainei încă de acum două decenii sau chiar și mai mult, nu mai vorbesc de cei „cooptați” după declanșarea invaziei, pentru că întotdeauna sunt și din aceștia, care o cârmesc de partea celui mai tare din varii motive, fie din interes personal, fie din convingere privind inutilitatea oricărei rezistențe, după cum nu exclud nici cazul invers. Cert este că dacă ne uităm pe hartă, indiferent de tactica și armamentul fiecărei tabere, rușii și-au cam atins toate obiectivele – cele declarate, că pentru cele nedeclarate s-au exprimat permanent metaforic – în sensul „de-nazificării” Ucrainei. De partea ucraineană, dincolo de euforia unei false victorii, deja au început calculele de perspectivă. Un anume Larry Johnson, ofițer american de rang înalt în rezervă, fost expert al Pentagonului în domeniul strategiilor anti-rusești, a arătat recent că prin această tactică, aparent inspirată din jocul de șah unde rușii sunt maeștri, (a fost doar o metaforă) se pare că au fost omorâți peste 5.000 de militari ucraineni ce participau la ofensiva despre care dl. Zelenski afirmă că a recucerit 3.000 km pătrați din teritoriul ocupat. Televiziunile românești, cu obrăznicia și aroganța tipică amerlocilor și tefeliștilor, ne aruncă în față știri că până și în Duma de Stat a Rusiei s-au auzit voci critice la adresa politicii dlui Putin, vizând în special recentele „victorii” ale ucrainenilor. Nu cred că parlamentarii lor, mai ales cei din opoziție, ar fi mai puțin aerieni decât ai noștri, cu armata făcută la fără frecvență și cu doctorate pe la niscai obscure „academii de apărare” cu plată, dar cu liceul neterminat, la fel cum nu cred eu că stă dl Putin să le explice ce și cum. Și ei, ca și ai noștri, nu sunt decât victime ale propagandei de pe facebook, care în prezent a devenit și cea mai puternică armă ideologică. Referitor la episodul trecut, când am văzut oameni pe care-i consideram serioși dând crezare gogoșilor din 22, mă refer la informația cum că în Elveția vor fi băgați în pușcărie cei care vor fi prinși cu peste 19 grade în case, nu mă voi mira să aud și interpelări în parlament despre acest subiect. Se afirmă deja că Rusia nu are alte opțiuni, decât mobilizarea generală sau folosirea armelor nucleare tactice, ambele ipoteze, idioțenii de prima clasă, atâta vreme cât rușii au pe teren un militar pentru zece ucraineni – eu cred că și-au făcut foarte bine socotelile, iar dacă le-au făcut prost, au avut șase luni la dispoziție să corecteze această eventuală eroare de calcul, aducând trupe proaspete – nu trimițând acasă redutabilii luptători ceceni și pe urmă am arătat de ce nu pot folosi arma nucleară – pentru că nu le permite Constituția în condițiile de fapt, afară doar de cazul în care Moscova ar fi împresurată de ucraineni. Și totuși, rușii au făcut o mutare interesantă în aceste zile, atacând mari obiective de infrastructură, respectiv centrale termice, folosind rachete de mare precizie lansate de pe vase aflate în Marea Neagră sau cea Caspică. Pe moment îmi scapă motivația, aparent o atenționare a ucrainenilor că se poate și mai rău, exact ca atunci când au atacat Kievul. Nu cred că este decât un soi de avertisment, orișicât, o acțiune izolată, pentru că până în prezent, aparent, rușii au protejat mai degrabă obiectivele de infrastructură, vezi centrala de la Zaporoje, unde raportorii AIEA au încheiat raportul în coadă de pește, adică nimeni nu e vinovat sau amândouă părțile sunt vinovate, ceva gen – „ori să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic…” Cum am spus, vom mai vedea în următoarele zile. Nu cred, așa cum am auzit oarece „analiști” de pe la noi, că ne îndreptăm spre un război total, pentru că dl. Putin n-ar avea altă cale să învingă – din nou o prostie. Adică rușii să aplice tactica Hiroshima sau cea aplicată Dresdei și marilor orașe germane în timpul celui de-al doilea război mondial, pentru că nu au de ce – hărțile publicate zilnic de ISW, dincolo de barbologia asociată – știți dvs., …și marmota învelea ciocolata, (tot în Elveția parcă) arată că rușii sunt stăpâni pe poziție, chiar dacă ucrainenii afirmă că rusofonii fug care încotro din orașele recucerite, chipurile. Nici vorbă de război total deci, din contra. Rușii poartă acest război cu zgârcenie pentru că știu mai bine decât americanii sau cel puțin la fel de bine ca ei, că în politică rezultatele contează, iar războiul e și el, în ultimă instanță, o prelungire a politicii. Și mai știu că cu cât se prelungește războiul, Europa sărăcește și mai mult, pentru că achiziționează gaz tot mai scump și că în scurt timp vor ajunge la mâna unor țări precum Iranul, Algeria sau Venezuela, considerate până nu demult inamice ale SUA și ale Occidentului. Mă rog, or fi și alte surse, dar costă mai mult, nu stau eu acum să disec piața energiei, cert este că gazele vor fi mai scumpe decât cele furnizate de Rusia, măcar din perspectiva costului suplimentar al transportului. De asemenea, rușii mai știu că fiecare zi de război în plus înseamnă distrugerea altor și altor sisteme de arme trimise Ucrainei. Conform datelor oficiale publicate de Tass, numai în ultima lună numărul rachetelor doborâte de sistemele AA rusești s-a dublat. Și mai spun o chestie, sistemul HIMARS despre care am mai discutat, acele „dihănii” – denumire care nu reflectă decât nivelul intelectual al celor cărora li se adresează astfel de elucubrații fantasmagorice, (de altfel sunt convins că 99,9% dintre români nici nu știu ce înseamnă abrevierea respectivă și că nici măcar n-au catadixit să se uite pe wiki să vadă ce înseamnă, sistemul HIMARS deci,- High Mobility Artillery Rocket System), este bun pentru pregătirea de artilerie a unei ofensive, de exemplu pentru distrugerea depozitelor de muniție și a căilor de acces la ele, dar nu și suficient, pentru ofensiva propriu-zisă trebuind pușcași experimentați, tancuri și blindate grele, precum și elicoptere de atac la sol, de care ucrainenii duc mare lipsă, de ultimele mai ales, cu atât mai mult cu cât ies la atac în câmp deschis. Rămâne să vină marele strateg Andrei Caramitru să ne explice cum tancurilor rusești le lipsește o piuliță olandeză de la „hochländer-ul” tunului și cum sunt cârpite sistemele de tragere cu microprocesoare ciordite din râșnițe de cafea. Mai nou, aflăm că și mirobolanta contra-ofensivă ucraineană este tot opera americanilor, după cum mă așteptam de fapt. Din mass-media dâmbovițeană, citez: „Strategia din spatele câștigurilor militare rapide ale Ucrainei din ultimele zile a început să prindă contur cu luni în urmă în timpul unei serii de conversații intense între oficiali ucraineni și americani despre calea de urmat în războiul împotriva Rusiei, scrie The New York Times. (…) Contraofensiva – revizuită în această vară față de forma sa inițială după discuții urgente între înalți oficiali americani și ucraineni – a reușit în ciuda majorității previziunilor. Forțele ucrainene au dat o lovitură grea Rusiei și par gata să valorifice progresele în nord-estul țării și în sud”. Clar de tot, deci. Implicare pe față, carevasăzică. Mă rog, rușii nu par să se sinchisească de aceste aspecte, cât de armele grele trimise de occident. Mai mult, se vorbește de fapt că în această contra-ofensivă ar fi fost implicați preponderent mercenari polonezi. Vom vedea asta atunci când vom număra morții, no problem. Conflictul din Nagorno-Karabah. Ca și cum nu era suficient conflictul din Ucraina, de alaltăieri parcă (13 sept.) pe fluxurile mass-media a început să fie difuzată știrea privind oarece ciocniri la granița dintre Armenia și Azerbaijan, soldate cu morți și răniți. Nu este încă război, dar nu se știe. Practic, zona disputată este același teritoriu Nagorno-Karabah, o enclavă locuită de armeni, (creștini) înconjurată din toate părțile de regiuni locuite de azeri, (musulmani). Este clar că o astfel de situație nu se poate menține decât cu forța armelor și că singura soluție nu poate fi decât un schimb de populație [și teritorii, eventual] pentru că o astfel de situație n-ar putea fi tolerată nici în Europa măcar, nici nicăieri altundeva în lume. Fără a intra prea mult în resorturile istorice și politice ale conflictului, problema este cu gazul azer, care urmează a fi exportat în Europa pentru a suplini exporturile rusești suspendate. Se pare că nu mai există gaze pe planeta asta fără gust de război și sânge. Să vedem cum aplică Europa și SUA dubla măsură pentru gazele rusești și cele azere, pentru că și azerii sunt în cazul de față agresori. Este drept, Armenia este susținută de Moscova, așa că nu este exclus ca mass-media aservită amerlocilor să facă din nou negrul alb, astfel că bieții armeni să devină în ultimă instanță agresori feroce, și naziști pe deasupra. Numai că diaspora armeană este mult prea puternică, așa că nu este exclus să asistăm și la oarece atentate teroriste, așa cum am mai văzut în trecutul recent, în România inclusiv. Așa că la iarnă europenii vor fi îndemnați de guvernanți să se încălzească cu principiile lor prețioase. „Lumea ar trebui să înțeleagă în sfârșit că Putin nu este cu nimic diferit de Hitler. Hitler era obsedat de distrugerea evreilor, iar Putin vrea să-i distrugă pe ucraineni”, a afirmat un înalt responsabil ucrainean într-un interviu acordat presei poloneze. Greșit! Dl. Putin vrea să distrugă capacitatea militară a Ucrainei de a amenința Federația Rusă. Sigur, dacă asta, mai mult ca sigur, va duce la o cedare de teritorii sau chiar la prăbușirea statală a Ucrainei, prin împărțirea acesteia, chestie pe care eu nu o cred, ci mai degrabă pe prima. Susțin în continuare că mai există o posibilitate de oprire a războiului, prin revenirea la acordurile de la Minsk și scoaterea din Constituție a prevederii aderării la NATO, ba chiar și prin acordarea unui statut de autonomie sporită a celor două republici separatiste și un număr de parlamentari proporțional cu populația rusofonă, conform cerințelor UE și NATO. Din păcate, SUA și NATO nu gândesc așa și doresc slăbirea Rusiei până la punctul în care ar putea s-o domine politic fără probleme. Numai că o astfel de optică nu face decât să escaladeze războiul, cu dezinformarea aferentă a populației. Atâta doar că de la 1 octombrie va apărea pe front și „generalul iarnă” – un amănunt nesemnificativ în aparență – nu mai e mult, atunci va fi momentul adevărului și eu sper să nu mă înșel – ca toate să se întoarcă contra dezinformatorilor și amerlocilor. Sigur, la noi încă lumea este turmentată de tâmpenii gen I-Umor și Sunt celebru – scoate-mă de aici! precum și de tribulațiile unor curvete gonflate artificial de mass-media, nulități patentate, precum și de alte can-can-uri, cum ar fi divorțul Simonei Halep, nu mai vorbesc de crime și accidente. Deja au început să vină facturi aiurea, în baza consumului estimat în aceeași perioadă a anului precedent și este doar începutul, că facturile adevărate vor veni la trezirea din beția Revelionului. Și nu este exclus să ajutăm Europa cu gaze, pentru că, nu-i așa? și ea ne-a ajutat la nevoie, așa că nu este exclus ca dl. Johannis să-și întrerupă vreuna din multiplele dânsului vacanțe, integrate în vacanța generală, să ne spună, precum odioasa altădată, să mai punem pe noi o haină, că trece iarna… Între timp, propaganda nu mai prididește să ne bombardeze cu știri privind mărețele victorii ucrainene. O anume Hanna Maliar, ministrul adjunct ucrainean al Apărării, are un raport actualizat despre teritoriul recâștigat de forțele ucrainene în regiunea Harkov începând cu 6 septembrie, potrivit The Guardian, citat de news.ro. Din 6 septembrie, trupele ucrainene au eliberat aproximativ 388 de așezări, aproximativ 8.500 km pătrați și aproximativ 150.000 de oameni, a spus Maliar. Dacă cu oamenii cifra este cât se poate de nesigură, fiind război – cine stă să-i numere? dar 8.500 kmp înseamnă un pătrat cu latura de 92 km, plauzibil – atâta doar că ieri se vorbea de 3.000, plus că nu ne spune o vorbă despre pierderile ucrainenilor. De aceeași parte a baricadei, CTP, un individ cu pretenții jurnalistice și literare, uitând parcă ce mizerii scria prin Adevărul anului ’90, împreună cu alte jeguri umane de teapa lui Darie Novăceanu, Corina Dragotescu, Lelia Munteanu și alte otrăvuri pesediste, scrie de apocalipsa care va veni cu certitudine, pentru că, conform opiniilor dânsului, rușii nu acceptă să piardă, apocalipsă nucleară care ne paște și mai abitir în condițiile actuale, în care viteaza și eroica armată ucraineană zdrobește bandele de zdrențăroși, bețivi și violatori revărsați de dl. Putin pe pământul neprețuit al Ucrainei, dând de exemplu invazia napoleoniană și cea nazistă, pe care le interpretează părtinitor, în stilul de guru al istoriei universale. Mai lipsesc doar celelalte două otrăviciuni să ne povestească de „dragul nostru domn Zelenski” ca tacâmul să fie complet. Ce să mai înțelegem? Din comisarul.ro, una din cele mai scârboase oficine pro-ucrainene, cum spuneam, apărută din neant cu ocazia războiului, posibil un nume de împrumut al unei publicații mai cunoscute, care nu a dorit să se compromită publicând tot felul de aberații, ca și cum mass-media nu ar fi suficient de compromisă deja, citez: „Contraofensiva ucraineană de succes a dat o lovitură planurilor conducerii militaro-politice ruse de a alipi la Federația Rusă teritoriile ucrainene ocupate. Vladimir Putin s-a trezit într-o situație riscantă, când este tot mai criticat de propria sa armată, care în săptămânile următoare îl poate acuza deschis pe dictator de războiul eșuat din Ucraina. Acest lucru poate duce la consecințe critice și la o schimbare a puterii la Kremlin, susține expertul militar Oleg Jdanov la Radio NV”., știre preluată din Adevărul. (Radio NV este post oficial al Kiev-ului. NA.) Bun, cu observația că nu are de unde ști guvernul de la Kiev ce face guvernul de la Moscova, dar, zic și eu – or avea și ei niscai spioni sau cozi de topor pe acolo. Mai departe, tot din Adevărul, citez din nou: „Potrivit „The Sun”, Rusia a pierdut în ultimele zile arme în valoare de un miliard de euro și mii de soldați. De altfel, Kievul a susținut acum câteva zile că are o problemă, și anume că nu mai dispune de spații pentru soldații ruși ajunși prizonieri de război. Martori din zonele eliberate spun că soldații ruși dispar brusc, cu orice mijloc de deplasare posibil, chiar și biciclete sustrase de la localnici și îmbrăcați în haine civile”. He! he! he! The Sun, care acum câțiva ani era un tabloid gen Can-Can, acum este cât se poate de credibil. De altfel, cam tot ce apare în mass-media de la noi, fie can-can-uri din fotbal, de la înmormântarea reginei sau cu privire la familia regală, la staruri de cinema sau muzicale, totul deci este preluat din The Sun. Ce Der Spiegel, Le Figaro sau Corriere della Sera? când până și Newsweek, nu mai vorbesc de Deutsche Welle și Radio Europa Liberă, au devenit scârboase oficine ale amerlocilor – mă rog, spre deosebire de The Sun, măcar au scuza că sunt finanțate de guvernul american și nu au cum să muște mâna care le dă de mâncare, precum nemernicul Bastos. Cam așa devine chestia cu știrile – ucrainenii află știri de pe front direct de la The Sun. Mai departe: „Moralul scăzut în urma succesului contraofensivei ucrainene este devastator pentru capacitatea deja slabă a Kremlinului de a genera o capacitate de luptă semnificativă, apreciază ISW”. Ce să mai spun – priviți harta – o dată, încă o dată și apoi încă o dată și veți desluși fără doar și poate tactica rușilor – se retrag dintr-un loc pentru a apărea în direcție opusă din două. Sigur, este război informațional, dar parcă toate minciunile sunt prea gogonate – este drept, și lumea este mult mai proastă decât acum 50 de ani, pe când, liceean fiind, analizam războiul de 7 zile și parcă nici propaganda comunistă nu era așa tâmpită ca cea de azi. Alta, asta à propos de de-nazificarea Ucrainei. Ca să nu mai fie dubii. Citez: „După intrarea Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul regiunii Harkov și retragerea trupelor coaliției ruse, localnicii vor fi ucrainizați și decomunizați fără milă, fără a ține cont de opinia lor, a declarat secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, Oleksii Danilov. Adică „vă place sau nu”, va avea loc decomunizarea monumentelor, iar limba ucraineană va deveni singura limbă în educație, comunicare și denumiri. Danilov a menționat că nu este nevoie să te intereseze capriciile localnicilor. Există o Constituție și legi care trebuie respectate. În ceea ce privește limba de circulație și, în general, discuțiile nelalocul lor trebuie să înceteze. „Dacă dorești să studiezi suplimentar în alte limbi, precum română, poloneză, ebraică, te rog, dar nu pe cheltuiala statului nostru, îți poți îmbunătăți educația pe cheltuiala ta”, a subliniat Danilov”.Asta ca să vadă tot românul pe cine susținem, material, moral și militar, între altele, pentru a accede în UE și NATO. Poate dau exemplu și altora, e boală care se ia. Astea sunt valorile europene promovate de guvernanții de la Kiev. Sper să audă și d-nii „europeni” Theodor Paleologu, Adrian Papahagi și corul tefeliștilor de pretutindeni. Pentru că va veni și vremea ca toți aceștia să dea socoteală. Cazul Visarion Alexa și tâlcurile unui fapt divers. Scurt de tot. Un preot a căzut în păcat. Clar de tot, indiferent ce s-ar spune. Repet pe scurt detaliile „afacerii”. Un cunoscut preot bucureștean, paroh al unei biserici din capitală, ar fi comis o agresiune sexuală în altarul de vară al unei biserici din Bucureşti, victimă fiind o enoriaşă venită la spovedanie, o femeie tânără, mai veche cunoștință și „prietenă” a preotului, care, dezamăgită de încercările pe care i le-a rezervat viața, își căuta alinarea în credință. Femeia a reclamat la poliție oarece „mângâieri nepotrivite” la care s-ar fi dedat respectivul, dar nefiind de domeniul medicinei legale, cu probe adică, precum un viol, polițiștii au declarat că nu pot face nimic, așa că i-au recomandat respectivei să poarte un dispozitiv de înregistrare la următoarele spovedanii. Femeia le-a urmat sfatul, furnizând poliției înregistrări ale discuției cu preotul, drept care respectivul a fost pus sub acuzare pentru agresiune sexuală. Acuma nu stau eu să disec niște discuții de care depinde soarta unui om, preot mai ales, este treaba judecătorului să decidă. Preotul a recunoscut că acele discuții au avut loc, recunoscând faptele incriminate, fără a da detalii. Întrebarea care s-a pus a fost dacă a fost un caz de hărțuire sexuală sau agresiune sexuală, motiv pentru care preotul nu a fost totuși arestat, ci pus sub control judiciar. Între timp au apărut și alte reclamații, de viol inclusiv, imposibil de probat, dat fiindcă s-ar fi produs cu luni în urmă. Evident, comme d’ habitude, opinia publică din România s-a împărțit pro și contra, pentru mine chestiunea e clară. Femeia cu pricina, chiar și să fi fost o provocatoare năimită, chiar și „să-i fi băgat popii țâța-n gură” – trebuia invitată să iasă afară, să se liniștească, eventual la post, rugăciune și mătănii. Alta este însă problema care mă interesează, anume că preotul, un adevărat superstar al Patriarhiei, a fost unul din cei mai activi promotori ai vaccinării, motiv pentru conspiraționiști să-l atace în haită. Pe undeva, fostul preot, căruia i s-a interzis să mai slujească, este victima propriei popularități pe rețelele sociale, dar și din emisiuni tv. Sigur, este posibil ca respectivul să fi fost băgat la înaintare pentru a crește acțiunile BOR, numai că a eșuat în mod lamentabil ca victimă a propriilor ispite trupești, motiv pentru militanții antivaxx să-l atace și prin ricoșeu, să ajungă la ierarhia superioară a BOR. Am mai spus-o, nu este bine că BOR s-a lăsat antrenată de către politicieni, în ultimă instanță, în calitate de militant pro-vaccinare, pentru că biserica trebuie să se ocupe exclusiv de suflet, nu de trup, și aici este punctul în care a greșit părintele, dar și BOR, indirect, iar acum trag ponoasele. Atâta sper, ca BOR să treacă cu bine și prin această mizerabilă încercare de maculare. (Va urma.)